POPOSÍ poposesc vb. IV. Intranz. 1. A intrerupe o calatorie o excursie o plimbare pentru a se odihni; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A ramane undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. Din popas.

poposi [At: PSALT. HUR. 45^v/7 / V: (inv) ~pashi^[1] / Pzi: ~sesc / E: popas] 1 vi (D. oameni) A intrerupe pentru scurt timp cursul unei plimbari al unei calatorii al unui marsh etc. pentru a se odihni Si: a se opri (inv) a conaci. 2 vi (Spc) A petrece la cineva noaptea Si: (ivp) a manea. 3 vi A se adaposti undeva pentru a dormi peste noapte Si: (ivp) a manea. 4 vt (Reg) A oferi cuiva ospitalitate Si: a gazdui. 56 vir (Inv; d. fiintze) A se odihni. 7 vt (Rar) A lasa pe cineva sa se odihneasca Si: a odihni.

POPOSÍ poposesc vb. IV. Intranz. 1. A se opri undeva pentru a se odihni (putzin) in cursul unei plimbari al unei calatorii al unui marsh; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A ramane undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. Din popas.

POPOSÍ poposesc vb. IV. Intranz. 1. A se opri (de obicei pentru putzin timp) in cursul unei plimbari al unei calatorii al unui marsh al unei incursiuni pentru a se odihni; a face un popas. Veneau din zori scirtziind carele incarcate shi poposeau sub salciile care imprejmuiau moara ashteptind sashi macine grauntzele. ANGHELIOSIF C. E. 24. De la o vreme fiindule foame poposesc la umbra unei rachitzi pletoase. CREANGA O. A. 266. Vorbind asha au ajuns aproape de Tecuci unde poposira la o dumbrava. NEGRUZZI S. I 138. ◊ (Despre pasari zburatoare) Numai icicolo poposeau cirduri de ciori. REBREANU R. I 70. Colini de deal moldovenesc Cu vii cu crame shi podgorii La care toamna poposesc Din zborul lor saltat prigorii. D. BOTEZ F. S. 7. ◊ Fig. Dorul... Peste multe dealuri vine SHi se bagan sin la mine; Nicairi nu poposeshte Pina unde ma gaseshte. SHEZ. I 46. ♦ A trage undeva a minea. Spre seara au ajuns la tirg shi au poposit in ograda stapinului. GIRLEANU L. 28. ♦ Tranz. (Neobishnuit) A da ospitalitate celui care face popas. Citzi boieri au pribegit Dobrishean k ia oprit SHi la el ia poposit SHin ciobani ia stravestit. TEODORESCU P. P. 474. 2. A se opri intrun loc cu o treaba cu un interes. Imi pare rau domnule Minecutza zice preotul... k nu putem poposi la un pahar dulce. SADOVEANU P. M. 168. Cum a vazut pe HarapAlb poposind la usha ei pe loc la intimpinat cu blindetza. CREANGA P. 221.

POPOSÍ poposesc vb. IV. Intranz. 1. A se opri pentru a se odihni (putzin) in cursul unei plimbari al unei calatorii al unui marsh. ♦ A trage a manea undeva. ♦ Tranz. (Rar) A da ospitalitate celui care face popas. 2. A se opri intrun loc cu o treaba cu un interes. Din popas.

A POPOSÍ ~ésc intranz. A face popas; a se opri (undeva) un timp oarecare (pentru a se odihni dupa un drum). /Din popas

POPOSI vb. (Crish.) A odihni. Schimbatul de la noi poposeashtel unde totzi sa veselesc in salashele tale. MOL. 1676² 106^r. Moartea scutura custul nevoilor shi poposeashte trupul de grijile ceshtii lumi. MOL. 1695 94^r; cf. MOL. 1676² 116^r; MOL. 1695 87^r. Etimologie: popas + suf. i. Vezi shi poposeala.

poposì v. a face popas: poposesc langa o fantana CR.

popasi^[1] v vz poposi

proposi^[1] v vz poposi

poposésc v. intr. (din maĭ raru popasesc d. popas; vsl. popasti a pazi la pascut). Fac popas ma opresc din cale k sa ma odihnesc.

poposí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. poposésc imperf. 3 sg. poposeá; conj. prez. 3 sa poposeásca

poposí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. poposésc imperf. 3 sg. poposeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. poposeásca

POPOSÍ vb. 1. a se opri a sta a shedea a trage a zabovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 2. a se opri (inv.) a conaci. (A ~ la un han.) 3. (inv. shi pop.) a manea. (Unde ai de gand sa ~ la noapte?) 4. a se asheza. (Calatorul a ~ k sa manance.)

POPOSÍ vb. v. dormi odihni repauza.

POPOSI vb. 1. a se opri a sta a shedea a trage a zabovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 2. a se opri (inv.) a conaci. (A ~ la un han.) 3. (inv. shi pop.) a minea. (Unde ai de gind sa ~?) 4. a se asheza. (Calatorul a ~ k sa manince.)

poposi vb. v. DORMI. ODIHNI. REPAUZA.