8 definiții pentru pocâltit
Explicative DEX
POCÂLTÍT, -Ă, pocâltiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Slăbit (de foame); foarte flămând, hămesit. – V. pocâlti.
POCÂLTÍT, -Ă, pocâltiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Slăbit (de foame); foarte flămând, hămesit. – V. pocâlti.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de oprocopiuc
 - acțiuni
 
pocâltit, ~ă a [At: R. POPESCU, ap. CM. I, 480 / V: (reg) ~col~, co~, cobâ~ / Pl: ~iți, ~e / E: pocâlti] 1 (Șîs de foame) Flămând peste măsură Si: (fam) hămesit. 2 (Îrg; îas) Slăbit și fără putere din cauza alimentației insuficiente. 3 (Reg) Îndoit. 4 (Reg) Atârnat în jos prin îndoire. 5 (Csnp) Care are o valoare scăzută, modestă.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
pocotit, ~ă a vz pocâltit
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
POCÎLTÍT, -Ă, pocîltiți, -te, adj. Slăbit (din cauza foamei), lihnit, hămesit. Ieșiseră din iarnă pocîltiți de foame. PAS, L. I 20. Pocîltiți de foame, rupți de nedormire, se apropiară de vatra satului. DELAVRANCEA, S. 209. Să împac copilul ăsta care este rupt de osteneală și pocîltit de foame. ISPIRESCU, L. 335. ♦ Slab. Ce ai, fiule? a întrebat bătrîna. De ce ești așa de pocîltit și n-ai chef de loc? CARAGIALE, O. III 61.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
pocotít, V. pocîltesc.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Relaționale
POCÂLTÍT adj. v. hămesit, lihnit, sfârșit.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
pocîltit adj. v. HĂMESIT. LIHNIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Jargon
pocâltít, pocâltítă, adj. (înv. și reg.) 1. slăbit, leșinat, lihnit (de foame), hămesit. 2. (reg.) îndoit, încovoiat, curbat; atârnat în jos. 3. (reg.) care are o valoare scăzută, modestă.
- sursa: DAR (2002)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
|    adjectiv (A2)    |  masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
  pocâltit, pocâltităadjectiv  
 -  1. Slăbit (de foame); foarte flămând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-  Ieșiseră din iarnă pocîltiți de foame. PAS, L. I 20. DLRLC
 -  Pocîltiți de foame, rupți de nedormire, se apropiară de vatra satului. DELAVRANCEA, S. 209. DLRLC
 -  Să împac copilul ăsta care este rupt de osteneală și pocîltit de foame. ISPIRESCU, L. 335. DLRLC
 
-  1.1. Slab. DLRLCsinonime: slab
-  Ce ai, fiule? a întrebat bătrîna. De ce ești așa de pocîltit și n-ai chef de loc? CARAGIALE, O. III 61. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 
etimologie:
-  pocâlti DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.