plămădi [At: PSALT. 197 / V: (reg) plom~, plomodi / Pzi: ~desc / E: ns cf slv *помладити] 1 vi (Pop) A pregăti un amestec de făină, apă și drojdie, în vederea preparării aluatului. 2 vi (Pop; pex) A frământa aluatul. 3 vt (Pop; îe) A ~ inima cuiva A face cuiva descântece pentru a-l vindeca de o boală. 4 vr (Pop; îe) A i se ~ inima cuiva A se îmbolnăvi de o boală nedefinită mai deaproape. 5 vr (Pop; îae) A se vindeca prin descântece. 6 vt (Pgn) A face un amestec în vederea obținerii unui preparat. 7 vt (Pop) A pregăti alimente prin amestecare Si: a prepara. 8 vt (Reg; îe) A ~ curechi A pune varza la acrit. 9-10 vtr (Pop) A (se) macera. 11 vt (Reg) A digera alimente. 12 vr (Rar) A pătrunde. 13 vr (Rar) A se infiltra. 14 vr (Reg; d. albine) A depune plămadă (10) pentru a se înmulți. 15 vi (Pop) A purta rod și a da urmași Si: a concepe, a zămisli. 16-17 vtr (Șfg) A (se) făuri. 18 vt A crea prin frământare. 19-20 vtr (Șfg) A (se) alcătui. 21-22 vtr A (se) forma.

PLĂMĂDÍ, plămădesc, vb. IV. 1. Intranz. A face un aluat moale din puțină făină, drojdie și apă caldă, ca să dospească; a face plămădeală. Mîni, pe vremea asta, zise ea, plămădesc de pîne. Cuptorul cred că e în bună stare. SADOVEANU, P. M. 246. Apoi mama plămădea Ș-o lăsa pînă dospea. ALECSANDRI, P. P. 390. ◊ Refl. pas. Se plămădește de colaci cu aluat anume pregătit, ori cu țaică din tîrg și, cînd plămădeala e gata, se frămîntă bine aluatul. ȘEZ. V 138. ◊ Fig. Izvoarele și apa ploilor se plămădiseră în mocirle, GALACTION, O. I 210. 2. Tranz. A frămîntă aluatul împreună cu plămădeala sau cu drojdia pentru ca să fermenteze. Halal, zău, de cine știe Să facă plăcintărie, S-o dospească, plămădească, În cuptor s-o rumenească. ALECSANDRI, T. 142. ◊ A frămîntă, a amesteca; a face să fermenteze. Își petrecea zilele plămădind cantaride. NEGRUZZI, S. I 205. 3. Tranz. A zămisli, a procrea, a concepe. Mătușa Uțupăr tăinuie cu mama. Are ea un vecin unul Mărinache Piele. Cu Piele a plămădit-o pe Dița. STANCU, D. ♦ Refl. Fig. A se forma, a se făuri. Sufletele mari se plămădesc în valurile răstriștei. ODOBESCU, S. I 261. 4. Tranz. (Cu privire la o creație) A plăsmui; a crea, a compune. Minuni plăpînde plămădim din tină, Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. Marele compozitor italian [Rossini] a știut să plămădească acest cap d-operă al muzicei de vînătorie. ODOBESCU, S. III 94.

A PLĂMĂDÍ ~ésc 1. intranz. A face o plămădeală. ~ de pâine. 2. tranz. 1) (aluat) A prepara amestecând făină cu apă, cu ingrediente și cu plămădeală. 2) fig. (planuri, gânduri, idei etc.) A schița în gând; a-și reprezenta în minte; a plăsmui; a urzi. /<sl. pomladiti

plămădì v. 1. a frământa aluatul; 2. fig. a urzi.

plomădi v vz plămădi

plomodi v vz plămădi

plămădésc și plo- v. tr. (vsl. sîrb. po-mladiti, a întineri, *a muĭa). Amestec țaica cu făină și apă ca să dospească. Fig. Uneltesc, urzesc.

plomădésc, V. plămădesc.

plămădí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plămădésc, imperf. 3 sg. plămădeá; conj. prez. 3 să plămădeáscă

plămădí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plămădésc, imperf. 3 sg. plămădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. plămădeáscă

PLĂMĂDÍ vb. v. frământa.

PLĂMĂDÍ vb. v. concepe, macera, procrea.

PLĂMĂDI vb. a frămînta, (reg.) a zolga, a zoli, (înv.) a soage. (A ~ aluatul.)

plămădi vb. v. CONCEPE. MACERA. PROCREA.

plămădí (plămădésc, plămădít), vb. – 1. A amesteca aluatul cu drojdia. – 2. A urzi, a unelti. – 3. A concepe. Sl. pomladiti (Tiktin). Acest verb apare numai cu sensul de „a întineri”, dar trebuie să-l aibă și pe acela de „a înmuia”, cf. slov. mladina „maia, drojdie”. Der. din sb., cr. plamiti „a arde” (Cihac, II, 240) nu pare posibilă. – Der. plămadă, s. f. (maia); plămădeală, s. f. (maia; aluat).