8 definiții pentru pisculeț
Explicative DEX
PISCULÉȚ, pisculețe, s. n. Diminutiv al lui pisc2; piscușor. – Pisc2 + suf. -uleț.
pisculeț sn [At: (a. 1806) BOGDAN, D. ȘT. II, 25 / Pl: / E: pisc2 + -uleț] 1-8 (Șhp) Pisc2 (1-4) (mai puțin înalt) Si: (pop) piscușor (1-8), (reg) piscotei (1-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PISCULÉȚ, pisculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui pisc2; piscușor. – Pisc2 + suf. -uleț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PISCULÉȚ s. n. (Rar) Diminutiv al lui pisc. Într-un vîrf de pisculeț Mi-a crescut d-un nuculeț. TEODORESCU, P. P. 344.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
pisculéț s. n., pl. pisculéțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pisculéț s. n., pl. pisculéțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
PISCULÉȚ s. (GEOGR.) piscușor, vârfuleț, vârfușor, (reg.) piscotei.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PISCULEȚ s. (GEOGR.) piscușor, vîrfuleț, vîrfușor, (reg.) piscotei.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: pisculeț
pisculeț substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pisculeț, pisculețesubstantiv neutru
-
- Într-un vîrf de pisculeț Mi-a crescut d-un nuculeț. TEODORESCU, P. P. 344. DLRLC
-
etimologie:
- Pisc + sufix -uleț. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.