PILÓTĂ, pilote, s. f. 1. Plapumă umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (Reg.) Bagaj, calabalâc. [Acc. și: pílotă] – Et. nec.

pilotă sf [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 193/10 / Pl: ~te / E: nct] 1 Plapumă călduroasă, umplută cu fulgi sau cu puf Si: (reg) perinoi, pernă. 2 (Pex) Saltea de puf (reg) perinoi, pernă. 3 (Înv; îe) A dormi pe ~te sau (reg) a crește în ~te A duce un trai fără griji. 4 (Mol; lsg) Bagaj.

PÍLOTĂ, pilote, s. f. 1. Un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (Reg.) Bagaj, calabalâc. [Acc. și: pilótă] – Et. nec.

PÍLOTĂ, pilote, s. f. 1. (Regional; și în forma chilotă) Un fel de plapumă groasă, umplută cu fulgi. Am intrat într-o încăpere largă... c-o sobă uriașă, cu divanuri încărcate de chilote de puf. SADOVEANU, O. V 131. Bădiță cu șase boi... Vinde doi Pe perini noi, Vinde iapa înșelată Și ia-mi pilotă-mbrăcată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 421. Calabalîc, bagaj. D-apoi a fi avînd chilotă multă cum e treaba d-voastre, jupîne, zise moș Nichifor, scărpinîndu-se în cap. CREANGĂ, P. 113. – Variantă: chílotă s. f.

PÍLOTĂ ~e f. 1) Plapumă de puf. 2) reg. Ceea ce ia cineva cu sine într-o călătorie; bagaj; calabalâc. /Orig. nec.

pilotă (chilotă) f. Mold. plapomă de fulgi. [Cf. vechiu-gr. PILOTÓN].

pílotă (vest) și chílotă (est) f., pl. e (germ. pfühl, mgerm. pfühlwe, d. lat. pulvinus, pernă). Plapomă de puf unflată și groasă ca o saltea, întrebuințată de Jidanĭ și privită cu dispreț de Românĭ: dintre pilotele luĭ de puf (Isp.), ca și cum o chilotă s’ar fi destrămat (CL. 1912, 1203), se trezește dimineața numaĭ în puf și’n chilote (Șez. 33, 29).

chilótă sf vz pilotă

CHILÓTĂ s. f. v. pilotă.

CHÍLOTĂ s. f. v. pilotă.

chilotă f. Mold. V. pilotă: o fi având chilotă multă CR.

chílotă, V. pilotă.

!pilotă s. f., g.-d. art. pilotei; pl. pilote

!pilótă/pílotă s. f., g.-d. art. pilótei/pílotei; pl. pilóte/pílote

pílotă s. f., pl. pílote

pilotă

chílotă (= pílotă) s. f., pl. chílote

PÍLOTĂ s. (reg.) perinoi, pernă, (Transilv. și Ban.) dricală. (Iarna se învelește cu ~.)

PÍLOTĂ s. v. bagaj.

PILOTĂ s. (reg.) perinoi, pernă, (Transilv. și Ban.) dricală. (Iarna se învelește cu ~.)

pilotă s. v. BAGAJ.

pilótă (pilóte), s. f. – (Mold.) Plapumă de puf. – Var. chilotă. Ngr. ϰοῖλον „gol”, ϰοιλότης, ϰοίλωμα „cavitate”, fiindcă plapuma este exagerat de groasă și de moale. Legătura cu germ. Pfühl „pernă” (Cihac, II, 255; Scriban) și cu ngr. πιλωτός „de fetru” (Tiktin) este nesigură.