PANÓPTIC, panoptice, s. n. 1. Clădire astfel construită încât interiorul ei (cu aspecte sau materiale documentare) să poată fi cuprins dintr-o singură privire. 2. Expoziție sau colecție de figuri făcute din ceară; panoramă. [Acc. și: panoptíc. – Var.: panópticum s. n.] – Din fr. panoptique, germ. Panoptikum.

panoptic sn [At: NEGULICI / V: (liv) ~um / Pl: ~ice / E: fr panoptique, ger Panoptikum] 1-2 Sală, de obicei muzeu, construită pentru a se putea cuprinde cu ochii, din oricare punct, întreg teritoriul. 3-5 (Expoziție) (muzeu sau) colecție de figuri de ceară Si: (rar) panoramă (10-12).

PANÓPTIC, panoptice, s. n. 1. Clădire astfel construită încât interiorul ei (cu aspecte sau materiale documentare) să poată fi cuprins dintr-o singură privire. 2. Expoziție sau colecție de figuri făcute din ceară; panoramă. [Acc. și: panoptíc] – Din fr. panoptique, germ. Panoptikum.

PANÓPTIC, panoptice, s. n. 1. Clădire construită în așa fel încît să se poată îmbrățișa dintr-o singură privire tot interiorul. 2. Muzeu sau expoziție de figuri de ceară. Privește... ca o arătare de panoptic, cu ochii lui de mărgele sticloase, prea apropiați de rădăcina nasului. C. PETRESCU, A. 487.

PANÓPTIC s.n. 1. Muzeu al cărui interior poate fi cuprins dintr-o singură privire. 2. Expoziție de figuri de ceară. [Var. panopticum s.n. / < fr. panoptique, cf. germ. Panoptikum].

PANÓPTIC s. n. 1. muzeu al cărui interior poate fi cuprins dintr-o singură privire. 2. expoziție de figuri din ceară; panoramă (5). (< fr. panoptique, germ. Panoptikum)

PANÓPTIC ~ce n. 1) Încăpere construită în așa mod încât interiorul ei poate fi cuprins dintr-o singură privire. 2) Expoziție a figurilor de ceară; panoramă. 3) Muzeu unde este prezentată o asemenea expoziție. /<fr. panoptique, germ. Panoptikum

*panóptic, -ă adj. (d. vgr. pánoptos, văzut de toțĭ, d. pân, tot, și optikós, optic). Care se poate vedea întreg odată: muzeŭ panoptic. S. n., pl. e. Muzeŭ (panoramă) în care-s expuse statue omeneștĭ de ceară. – Un medic Elvețian Hristófor Curtius se distra fîcînd chipurĭ omeneștĭ de ceară. La 1766 se mută la Paris împreună c’o nepoată a luĭ de șase anĭ, Maria Grossholtz, și a continuat să facă acele chipurĭ. Nepoata, pin măritiș Maria Tussaud, modelă capetele celor ghilotinați de revoluțiunea de la 1789, apoĭ plecă în Anglia, unde deschise un „panoptic” obținînd mare succes.

PANÓPTICUM s. n. v. panoptic.

panopticum sn vz panoptic

PANÓPTICUM s.n. v. panoptic.

panoptic(um) n. edificiu construit așa în cât (!) se poate vedea toate părțile interioare: panopticum cu figuri de ceară.

!panoptic (desp. pa-nop-/pan-op-) s. n., pl. panoptice

!panóptic/panópticum (pa-nop-/pan-op-) s. n., pl. panóptice/panópticumuri

panóptic s. n. (sil. mf. pan-), pl. panóptice

PANÓPTIC s. panoramă. (Expoziția de figuri de ceară se numește ~.)

PANOPTIC s. panoramă. (Expoziția de figuri de ceară se numește ~.)