ORCHÉSTRA orchestre s. f. 1. Colectiv de instrumentishti care executa impreuna compozitzii muzicale. ♦ Ansamblul instrumentelor muzicale la care canta membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei sali de spectacol destinata orchestrantzilor situata intre scena shi sala sub nivelul parterului. ◊ Fotoliu de orchestra = loc in primele randuri intro sala de concert sau p. ext. in orice sala de spectacol. 3. Spatziu circular in arhitectura teatrelor antice situat intre avanscena shi gradene. [Var.: orhéstra s. f. (inv.) orchéstru s. n.] Din fr. orchestre germ. Orchester it. orchestra rus. orkestr.

orchestra sf [At: BUDAIDELEANU TZ. 96 / V: (asr) orchestru sn orh~ orhestru sn / Pl: ~re / E: fr orchestre ger Orchester it orchestra rs оркестр] 1 Ansamblu de interpretzi care executa la diverse instrumente compozitzii muzicale. 2 (SHis Fosa ~rei) Parte a unui teatru situata intre scena shi primele scaune de obicei sub nivelul parterului destinata orchestrantzilor. 3 (Is) Fotoliu de ~ Loc in primele randuri din apropierea orchestrei intro sala de concert. 4 (Pex; ias) Loc in primele randuri in orice sala de specacol.

ORCHÉSTRA orchestre s. f. 1. Colectiv de instrumentishti care executa impreuna compozitzii muzicale la diverse instrumente. ♦ Ansamblul instrumentelor muzicale la care canta membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei sali de spectacol destinata orchestrantzilor situata intre scena shi sala sub nivelul parterului. ◊ Fotoliu de orchestra = loc in primele randuri intro sala de concert sau p. ext. in orice sala de spectacol. 3. Spatziu circular in arhitectura teatrelor antice situat intre avanscena shi gradenuri. [Var.: orhéstra s. f. (inv.) orchéstru s. n.] Din fr. orchestre germ. Orchester it. orchestra rus. orkestr.

ORCHÉSTRA orchestre s. f. 1. Ansamblu de instrumentishti care executa compozitzii muzicale la diverse instrumente. Orchestra incepu cu o indignare gratzioasa. BACOVIA O. 60. Auzeam... de departe o muzica o orchestra o fanfara. HOGASH M. N. 86. Daca fiece membru al unei orchestre ar voi sa se auda el mai mult decit totzi ceilaltzi membri acea orchestra nar produce nici o armonie. BOLLIAC O. 263. ◊ (In metafore shi comparatzii) Pierdut din stolul mindrei lor orchestre Ce trist rasuna ciuturile mele In linishtea adinca din padure. IOSIF P. 47. Turturelelen tenor SHialte voci maiestre Toate dupa glasul lor... Vor urma dupacest cor Fel de fel deorchestre. COSHBUC P. I 301. 2. Parte a unui teatru situata intre scena shi primele scaune de obicei sub nivelul parterului destinata orchestrantzilor. Fotoliu de orchestra v. fotoliu. Variante: orhéstra (C. PETRESCU I. I 12) s. f. orchéstru (EMINESCU O. I 100 NEGRUZZI S. I 100) s. n.

ORCHÉSTRA s.f. 1. Partea cea mai joasa a teatrelor antice greceshti unde se executau dansurile shi in care statea corul. 2. Ansamblu de instrumentishti care executa compozitzii muzicale la diferite instrumente. 3. Loc (situat de obicei intre scena shi public) unde sta orchestra intrun teatru etc. [Var. orhestra s.f. / cf. fr. orchestre it. lat. orchestra].

ORCHÉSTRA s. f. 1. partea cea mai joasa a teatrelor antice greceshti unde se executau dansurile shi in care statea corul. 2. ansamblu instrumental in care instrumentele sunt aranjate pe partide. 3. loc (intre scena shi public) unde sta orchestra intrun teatru etc. (< fr. orchestre germ. Orchester it. orchestra)

ORCHÉSTRA ~e f. 1) Grup de instrumente muzicale folosite la executarea unei bucatzi muzicale. 2) Colectiv de muzicantzi care executa piese muzicale la diferite instrumente. 3) Loc intrun teatru (intre scena shi sala mai jos de parter) rezervat pentru muzicantzi. [G.D. orchestrei] /<fr. orchestre germ. Orchester it. orchestra

orchestra f. 1. partea teatrului grec ce servia la evolutziunile corului; 2. locul unde stau muzicantzii intr’un teatru sau concert; 3. partea unui teatru destinat spectatorilor shi ashezat intre muzicantzi shi parter; 4. totalitatea muzicantzilor cari canta intr’un concert.

orchestru sn vz orchestra

orhestra sf vz orchestra

orhestru sn vz orchestra

ORHÉSTRA s.f. v. orchestra.

*orhéstra¹ f. pl. e (vgr. orhéstra d. orhéomai dansez; lat. it. orchestra; fr. orchestre [f. pina in sec. XVIII apoĭ m.]). In vechĭu teatru grecesc locu dintre scena shi spectatorĭ unde dansa coru ĭar in teatru de azĭ locu unde shed muzicantziĭ intre scena shi spectatorĭ. Totalitatea acestor muzicantzĭ. Banda de muzicantzĭ fara instrumente de suflat ci numaĭ cu instrumente cu coarde. (Barb. capela). Fotoliŭ de orhestra scaun din primu rind al staluluĭ. V. fanfara meterhanea shi tabulhana.^[1]

orchéstra s. f. g.d. art. orchéstrei; pl. orchéstre

orchéstra s. f. g.d. art. orchéstrei; pl. orchéstre

orchestra

ORCHÉSTRA s. (MUZ.) (pop.) muzica.

ORCHESTRA s. (MUZ.) (pop.) muzica.

orchestra (fr. din gr. orchestra v. tragedie (1)) ansamblul instrumentishtilor care executa impreuna o lucrare muzicala. O. este in general o formatzie stabila cu un numar precis de membri organizata in vederea sustzinerii de concerte (1). Ea poate functziona k o institutzie independenta (de tipul filarmonicilor*) sau poate apartzine unei institutzii artistice cu profil lateral (radiodifuziune teatru muzical etc.). TZinand seama de numarul shi felul instrumentelor folosite de repertoriul (1) executat shi de modalitatzile de prezentare in public exista: o. simfonica constituita dupa o schema precisa de organizare cuprinzand instr. de coarde instr. de suflat din lemn shi din alama precum shi instr. de percutzie totalizand in mod obishnuit 80100 instrumentishti; sub conducerea unui dirijor o. simf. prezinta in public lucrari simf. alese din vastul repertoriu existent ce cuprinde muzica din sec. 1820; o. de opera avand in general aceeashi alcatuire cu o. simf. dar fiind destinata sustzinerii rolului de acomp. in spectacolul de opera* shi balet*; i este rezervat un spatziu special al salii numit fosa* de o.; o. de camera formatzie mai restransa cu un numar variabil de instr. (intre 1030) alcatuita in functzie de necesitatzile pieselor executate; acestea apartzin fie repertoriului vechi anterior clasicismului* (secolele 1618) fie celui contemporan; in general fiecare instr. are un rol distinct o participare (partida*) independenta k in muzica de camera* instr. reprezentand spre deosebire de o. simf. partide* individuale iar prezentza dirijorului nu este intotdeauna necesara; o. de coarde ansamblu instr. format numai din instr. de coarde cu arcush (vl. I shi II vle. vcli. cbashi); pentru executarea basului continuu* in lucrarile din epoca baroca* este introdus shi clavecinul*; o. de instr. vechi specializata in interpretarea cat mai fidela a muzicii din Renashtere* shi baroc cuprinde doar instr. de epoca; o. de instrumente de suflat cuprinde dintre participantele o. simf. numai instr. de suflat din lemn shi alama; repertoriul mai restrans este completat cu transcriptzii* shi aranjamente*; o. de muzica militara (fanfara (6)) ansamblu mai mare de suflatori cuprinzand alaturi de instr. de suflat obishnuite diferite instr. speciale care prin sonoritatea lor puternica sunt utile in concertele prezentate in aer liber; instr. de percutzie* sunt de asemenea larg prezentate; o. de jazz* se bazeaza in principal pe instr. de suflat. (cl. sax. trp. trb.) shi percutzie; spre deosebire de gruparile de solishti care se sprijina pe improvizatzie* o. mare de jazz (big band) utilizeaza shi aranjamente scrise; o. semisimfonica formatzie cu rol de acomp. in spectacole de cantece shi dansuri; o. de muzica ushoara shi de dans shi alte forme asemanatoare (o. de estrada de salon de promenada) sunt asambluri instr. specializate in prezentarea repertoriului de divertisment componentza instrumentala fiind foarte variabila; o. de muzica populara specializata in prezentarea unui repertoriu folc. natzional cuprinde instr. traditzionale ale respectivului popor.

orchestra bells (cuv. engl.) v. joc de clopotzei.

ORCHESTRA NATZIONALA RADIO ansamblu simfonic infiintzat in 1928 de M. Jora cu scopul de a sustzine concerte simfonice publice difuzate la radio in direct. Una dintre primele orchestre radio din Europa. Prezinta publicului partituri celebre shi prime auditzii din creatzia universala shi romaneasca alaturi de dirijori shi solishti de valoare. Realizeaza inregistrari shi turnee.

orchestra orchestre s. f. grup de prieteni gashca.