FOTÓLIU, fotolii, s. n. Scaun mare, de obicei capitonat, cu rezemători pentru brațe. ◊ Fotoliu-pat = fotoliu extensibil care poate fi folosit ca pat. ♦ Loc situat în prima jumătate a unei săli de spectacol. ◊ Fotoliu de orchestră v. orchestră. [Var.: (rar) fotél s. n.] – Din fr. fauteuil. Cf. pol. fotel.

fotoliu sn [At: GHICA. S. 616 / V: (rar; nrc) ~tel (Pl: ~uri, ~e) / Pl: ~ii / E: fr fauteuil] 1 Scaun mare, de obicei capitonat, cu spătar și cu rezemători pentru brațe Si: (iuz) jeț. 2 (Îc) -pat Fotoliu (1) extensibil care se poate transforma în pat. 3 (Îs) ~ de orchestră Loc în primele rânduri într-o sală de spectacol. 4-5 (Fig; îs) ~ academic Funcția sau rangul de academician. 6-7 (Fig; îs) ~ ministerial Funcția sau rangul de ministru. 8 (Îs) ~prezidențial Funcția de președinte al unei adunări. 9 (Îe) A urca pe cineva în ~l prezidențial A alege pe cineva președinte.

FOTÓLIU, fotolii, s. n. Scaun mare, de obicei capitonat, cu spătar și rezemători pentru brațe. ◊ Fotoliu-pat = fotoliu extensibil care se poate transforma în pat. ♦ Loc situat în prima jumătate a unei săli de spectacol. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri într-o sală de spectacol. [Var.: (rar) fotél s. n.] – Din fr. fauteuil. Cf. pol. fotel.

FOTÓLIU, fotolii, s. n. Scaun mare, de obicei capitonat, cu spătar și brațe; jilț. V. jeț. Ședea într-un fotoliu mare, adînc, de stofă cafenie, cu desenuri cenușii și galbene. DUMITRIU, N. 33. Din fotoliul de nuiele albe privea cerul albastru. CAMIL PETRESCU, N. 68. Ia șezi colea, zise aceasta arătînd lui Vrînceanu un scaun lîngă fotoliul imens. HOGAȘ, DR. II 137. ♦ Loc situat în partea din față a unei săli de spectacol. Fotoliu I. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rînduri (din apropierea orchestrei) într-o sală de concert, p. ext. în orice sală de spectacol. – Pl. și: (rar) fotoliuri (ANGHEL, PR. 4). – Variantă: (rar) fotél (CAMIL PETRESCU, O. I 339), foteluri și fotele (CARAGIALE, O. I 110, id. ib. II 165), s. n.

FOTÓLIU s.n. 1. Scaun mare (capitonat) cu brațe și cu spătar; jilț. 2. Loc într-o sală de spectacol situat în față. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri ale unei săli de concert, (p. ext.) de spectacol. [Pron. -liu, pl. -ii, -uri, var. (pop.) fotel s.n. / < fr. fauteuil].

FOTÓLIU s. n. 1. scaun mare (capitonat) cu brațe și spătar. ♦ ~-pat = fotoliu extensibil care se poate transforma în pat. 2. loc într-o sală de spectacol situat în față. ♦ ~ de orchestră = loc în primele rânduri ale unei săli de concert. (< fr. fauteuil)

FOTÓLIU ~i n. 1) Scaun mare și comod, cu spătar și cu brațe, de obicei capitonat, pentru o singură persoană. 2) fig. Post de conducere. ~ de ministru. 3) Loc situat în primele rânduri ale unei săli de spectacole. [Sil. -to-liu] /<fr. fauteuil

fotoliu n. 1. scaun mare cu spate și brațe; 2. prezidența unei adunări: a ocupa fotoliul (= fr. fauteuil).

*fotóliŭ n. (fr. fauteuil, d. vgerm. de sus faldan, a îndoi, și stuol, scaun, ngerm. faltenstul, adică scaun cu îndoiturĭ de stofă, cum îs fotoliile. P. term. cp. doliŭ). Jeț, mare scaun cu spătar și rezemătorĭ de brațe. Fig. A ocupa fotoliu prezidențial, a fi prezident. Fotoliŭ academic, loc în academie. – Și fotél, pl. e și urĭ (Pop.).

fotel sn vz fotoliu

FOTÉL s.n. v. fotoliu.

scáun-fotóliu s. n. Scaun confortabil în formă de fotoliu ◊ „Salonaș cu șase scaune-fotoliu și cu o măsuță la mijloc.” R.l. 8 XI 67 p. 1; v. și cameră-birou (din scaun + fotoliu)

fotel n. pop. fotoliu: pe foteluri și pe jos CAR.

fotél, V. fotoliŭ.

fotóliu [liu pron. lĭu] s. n., art. fotóliul; pl. fotólii, art. fotóliile (-li-i-)

fotóliu s. n. [-liu pron. -lĭu], art. fotóliul; pl. fotólii, art. fotóliile (sil. -li-i-)

fotoliu

fotoliu, -lii.

FOTÓLIU s. jeț, (prin Transilv.) șezău. (Stă tolănit într-un ~.)

FOTOLIU s. jeț, (prin Transilv.) șezău. (Stă tolănit într-un ~.)

fotóliu (fotólii), s. n. – Scaun mare cu spătar și rezemători pentru brațe. Fr. fauteuil.