ORCHÉSTRA orchestre s. f. 1. Colectiv de instrumentishti care executa impreuna compozitzii muzicale la diverse instrumente. ♦ Ansamblul instrumentelor muzicale la care canta membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei sali de spectacol destinata orchestrantzilor situata intre scena shi sala sub nivelul parterului. ◊ Fotoliu de orchestra = loc in primele randuri intro sala de concert sau p. ext. in orice sala de spectacol. 3. Spatziu circular in arhitectura teatrelor antice situat intre avanscena shi gradenuri. [Var.: orhéstra s. f. (inv.) orchéstru s. n.] Din fr. orchestre germ. Orchester it. orchestra rus. orkestr.