12 definiții pentru odorant
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ODORÁNT, -Ă, odoranți, -te, adj. Care răspândește un miros plăcut; parfumat, mirositor, odorifer, odoriferant. ♦ (Tehn.; despre unele substanțe) Care conține odorizanți. – Din fr. odorant.
ODORÁNT, -Ă, odoranți, -te, adj. Care răspândește un miros plăcut; parfumat, mirositor, odorifer, odoriferant. ♦ (Tehn.; despre unele substanțe) Care conține odorizanți. – Din fr. odorant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
odorant, ~ă a [At: CORNEA, E. II, 48/23 / Pl: ~nți, ~e / E: fr odorant] 1 Care răspândește un miros, în special plăcut Si: mirositor, parfumat, (înv) odorat, (rar) odorifer, odoriferant. 2 (Teh; d. o substanță) Care conține odorizanți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ODORÁNT, -Ă, odoranți, -te, adj. (Franțuzism rar) Care răspîndește miros plăcut; parfumat, mirositor. Singura roză ce îmi place... este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. NEGRUZZI, S. I 100. ♦ (Despre o substanță) Care excită simțul mirosului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ODORÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) plăcut mirositoare. [< fr. odorant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ODORÁNT, -Ă adj. care degajă un miros (plăcut); odorifer, odoriferant. (< fr. odorant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ODORÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care emană odor; cu miros plăcut; mirositor. /<fr. odorant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
odorant a. frumos mirositor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*odoránt, -ă adj. (lat. odórans, -ántis, d. odorare și odorari, a simți un miros și [maĭ tîrziŭ] a răspîndi un miros). Care miroase plăcut: smirna e foarte odorantă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!odoránt adj. m., pl. odoránți; f. odorántă, pl. odoránte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
odoránt adj. m., pl. odoránți; f. sg. odorántă, pl. odoránte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ODORÁNT adj. 1. v. mirositor. 2. v. parfumat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ODORANT adj. 1. mirositor, odorifer. (Substanță ~.) 2. odorifer, parfumat. (Esență ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
odorant, odorantăadjectiv
- 1. Care răspândește un miros plăcut. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: mirositor odorifer odoriferant parfumat
- Singura roză ce îmi place... este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. NEGRUZZI, S. I 100. DLRLC
- 1.1. (Despre unele substanțe) Care conține odorizanți. DEX '09 DEX '98 DN
- diferențiere Care excită simțul mirosului. DLRLC
-
-
etimologie:
- odorant DEX '09 DEX '98 DN