8 definiții pentru odoriferant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ODORIFERÁNT, -Ă, odoriferanți, -te, adj. (Rar) Odorant. – Din fr. odoriférant.
odoriferant, ~ă a [At: NEGULICI / V: ~rent / Pl: ~nți / E: fr odoriférant] (Înv) Odorant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ODORIFERÁNT, -Ă, odoriferanți, -te, adj. (Înv.) Odorant. – Din fr. odoriférant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ODORIFERÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care răspândește un miros plăcut; odorant. [< fr. odoriférant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ODORIFERÁNT, -Ă adj. odorant. (< fr. odoriférant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
odoriferent, ~ă a vz odoriferant
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
odoriferánt (rar) adj. m., pl. odoriferánți; f. odoriferántă, pl. odoriferánte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
odoriferánt adj. m., pl. odoriferánți; f. sg. odoriferántă, pl. odoriferánte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
odoriferant, odoriferantăadjectiv
- 1. Odorant. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: odorant
etimologie:
- odoriférant DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.