24 de definitzii pentru oaspete
din care- explicative (17)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
OÁSPETE oaspetzi s. m. 1. Persoana care viziteaza pe cineva in casa acestuia; persoana careia i se ofera ospitalitate; musafir invitat. ♦ Persoana (oficiala) care viziteaza o tzara o institutzie sau asista (k invitat k reprezentant) la o solemnitate la un spectacol etc. 2. (Reg.) Nuntash. [Var.: oáspe oáspat s. m.] Lat. hospes itis.
oaspete sm [At: CORESI L. 140/8 / V: (inv) ~pat oaspe ~et ~etz ~etza sf os~ / Pl: ~etzi shi (nob sf) ~ete / E: ml hospes itis] 1 Persoana care viziteaza pe cineva in casa acestuia. 2 Cel caruia i se ofera ospitalitate Si: conviv invitat musafir (reg) vindic (liv) gost. 34 Persoana (oficiala) care viziteaza o tzara o institutzie etc. sau asista k invitat k reprezentant delegat etc. la o solemnitate la un spectacol etc. 5 (Spc) Musafir la nunta Si: nuntash. 6 (Reg) Cel care vine la nunta cu tatal miresei. 7 (Rar) Gazda.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OÁSPETE oaspetzi s. m. 1. Persoana care viziteaza pe cineva in casa acestuia; cel caruia i se ofera ospitalitate; musafir invitat. ♦ Persoana (oficiala) care viziteaza o tzara o institutzie sau asista (k invitat k reprezentant) la o solemnitate la un spectacol etc. 2. (Reg.) Nuntash. [Var.: oáspe oáspat s. m.] Lat. hospes itis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
OÁSPETE oaspetzi s. m. 1. Persoana care viziteaza pe cineva in casa acestuia persoana careia i se ofera ospitalitate; musafir. Masa din foishorul casei lui Iorgu Samson era impresurata de oaspetzi. SADOVEANU N. P. 52. Cina lui AbuHasan nu era foarte bogata insa buna shi curata asha k sa poata multzumi destul pe un oaspete drumetz. CARAGIALE P. 123. Nu te turbura tatuca mai bine mergi de te gateshte k sa primim oaspetzii venitzi la noi de prin fundul lumii. ALECSANDRI T. I. 410. ◊ Fig. Numai lebedele albe cind plutesc incet din trestii Domnitoare peste ape oaspetzi linishtei acestei Cu aripele intinse se mai scutura shio taie Cind in cercuri tremurinde cind in brazde de vapaie. EMINESCU O. I 152. Oaspetzii caselor noastre cocostirci shi rindunele Parasitau a lor cuiburi shiau fugit de zile rele. ALECSANDRI O. 167. ◊ Expr. (A fi) bucuros de oaspetzi (rar de oaspete) = a primi cu placere musafiri. Batu in usha shi striga: bucuros de oaspete? VISSARION B. 99. ♦ Persoana care viziteaza o tzara o institutzie sau asista (k invitat k reprezentant) la o solemnitate la reprezentatzii etc. A devenit o traditzie k la marea noastra sarbatoare natzionala sa fie de fatza numeroshi oaspetzi de peste hotare. SCINTEIA 1953 nr. 2749. 2. (Transilv. Maram. Bucov.) Nuntash. La ospatz... tot oaspetzi rari. Tot crai shi tot craiese mari. COSHBUC P. I 57. In Transilvania tot oaspetele aduce cu sine cite ceva deale mincarii. SEVASTOS N. 285. Variante: oáspe (REBREANU R. I 53 EMINESCU O. I 147 ALECSANDRI T. II 97) oáspat (LESNEA I. 130) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
OÁSPETE ~tzi m. 1) Persoana care vine in vizita in ospetzie; musafir. 2) Persoana oficiala invitata sa asiste la o adunare sau la o solemnitate. /<lat. hospes ~itis
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
oaspe(te) m. 1. cel primit cu bunavointza in casa cuiva: 2. cel ce primeshte bucuros pe un strain; 3. fig. strain trecator: randunelele sunt oaspetzi de primavara; 4. cel invitat la masa. [Lat. HOSPES HOSPITEM].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
oáspete m. (din ac. lat. hóspitem nom. hóspes [din *hóstipes aparator al strainuluĭ d. hostis strain] gazda shi [maĭ tirziŭ] oaspete; it. pv. oste vfr. ost nfr. hôte sp. huesped pg. hospede. Cp. cu judec 1. V. oaste gazda). Rar. Musafir persoana ospatata de gazda saŭ care a venit in vizita. Fig. Rinduneleles oaspetziĭ caselor noastre. Rar fem.: oaspetea eĭ fara pl.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OÁSPAT s. m. v. oaspete.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de Adriana Stoian
- actziuni
OÁSPAT s. m. v. oaspete.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
OÁSPE s. m. v. oaspete.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de Adriana Stoian
- actziuni
OÁSPE s. m. v. oaspete.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
OÁSPE s. m. v. oaspete.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
oaspat[1] sm vz oaspete[2] modificata
- In original greshit tiparit: oaspatz; vezi shi definitzia principala — LauraGellner
- In original trimitere la cuvantul oaspe care este el insushi trimitere — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
oaspe smf vz oaspete
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
oaspet sm vz oaspete[1] modificata
- In original trimitere la cuvantul oaspe care este el insushi trimitere — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ospe sm vz oaspete[1] modificata
- In original trimitere la cuvantul oaspe care este el insushi trimitere — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OÁSPAT s. m. v. oaspete.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
profésoroáspete s. m. (inv.) Profesor invitat pentru a tzine cursuri la o universitate straina ◊ „Dan Grigorescu profesoroaspete la Departamentul de Literatura comparata al Universitatzii Washington din Seattle.” Cont. 12 III 71 p. 10. ◊ „Eugenia PopescuJudetz profesoroaspete de la Universitatea din Pittsburg a prezentat creatzia muzicala cantemireasca in istoria muzicii turceshti.” Sc. 29 X 73 p. 6; v. shi R.lit. 27 XII 73 p. 31 (din profesor + oaspete dupa germ. Gastprofessor; cf. engl. visitingprofessor)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
*OSPECIAR s. m. (TZR) Oaspete. Xant zise sai dea sa bea un pahar de vin ospeciarului. E 1777 87r; cf. E 1777 87v 88v. Variante: ospetzar (E 1777 87v 881r). Etimologie: oaspete + suf. ar. Cf. m u s a f i r *o s p e c i o i.
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
oáspe (oa dift.) m. fara pl. (din nom. lat. hóspes. Cp. cu jude rece sherpe). Rar. Oaspete.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
oáspete s. m. pl. oáspetzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
oáspete s. m. pl. oáspetzi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
oaspete pl. oaspetzi
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
oaspe oaspetzi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
OÁSPETE s. v. musafir.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
OASPETE s. invitat musafir (rar) vizitator (reg.) vindic (prin Ban. shi Transilv.) gost ospecioi. (A avut ~ de seama.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
oáspe (petzi) s. m. 1. Persoana care primeshte gazduire. 2. Musafir. Var. oaspete. Mr. oaspe megl. oaspitz. Lat. hospĕs pl. hospĭtes (Diez I 298; Pushcariu 1215; CandreaDens. 1275; REW 4197) cf. it. prov. oste v. fr. ost (fr. hôte) sp. huésped port. hospede. Pentru dubla der. oaspe shi oaspete cf. om shi sp. sierpe shi serpiente. Der. ospata vb. (a da mincare; a minca a petrece) mr. ospetu ospetare care ar putea proveni de asemenea din lat. hospĭtāre (Pushcariu 1231; CandreaDens. 1277; REW 4199; Tiktin); cf. alb. špëtoń „a salva” (Philippide II 644); ospatat s. m. (birtash hangiu); ospatatoare s. f. (inv. hangitza); ospatator s. m. (hangiu birtash); ospatarie s. f. (circiuma birt); ospatos adj. (primitor); ospataretz adj. (primitor); prospata (var. improspata) vb. (Trans. a invita) pare o confuzie locala a lui ospata cu proaspat cf. prospatura „mincare proaspata” (dupa Pushcariu Dacor. III 685 shi REW 4199 din lat. perhospĭtāre; dupa Graur BL V 101 din pre shi ospata). Cf. ospatz.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M34) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
oaspete, oaspetzisubstantiv masculin oaspata, oaspetesubstantiv feminin
- 1. Persoana care viziteaza pe cineva in casa acestuia; persoana careia i se ofera ospitalitate. DEX '09 DLRLC
- Masa din foishorul casei lui Iorgu Samson era impresurata de oaspetzi. SADOVEANU N. P. 52. DLRLC
- Cina lui AbuHasan nu era foarte bogata insa buna shi curata asha k sa poata multzumi destul pe un oaspete drumetz. CARAGIALE P. 123. DLRLC
- Nu te turbura tatuca mai bine mergi de te gateshte k sa primim oaspetzii venitzi la noi de prin fundul lumii. ALECSANDRI T. I. 410. DLRLC
- Numai lebedele albe cind plutesc incet din trestii Domnitoare peste ape oaspetzi linishtei acestei Cu aripele intinse se mai scutura shio taie Cind in cercuri tremurinde cind in brazde de vapaie. EMINESCU O. I 152. DLRLC
- Oaspetzii caselor noastre cocostirci shi rindunele Parasitau a lor cuiburi shiau fugit de zile rele. ALECSANDRI O. 167. DLRLC
- 1.1. Persoana (oficiala) care viziteaza o tzara o institutzie sau asista (k invitat k reprezentant) la o solemnitate la un spectacol etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A devenit o traditzie k la marea noastra sarbatoare natzionala sa fie de fatza numeroshi oaspetzi de peste hotare. SCINTEIA 1953 nr. 2749. DLRLC
-
- (A fi) bucuros de oaspetzi (rar de oaspete) = a primi cu placere musafiri. DLRLC
- Batu in usha shi striga: bucuros de oaspete? VISSARION B. 99. DLRLC
-
-
- 2. Nuntash. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nuntash
- La ospatz... tot oaspetzi rari. Tot crai shi tot craiese mari. COSHBUC P. I 57. DLRLC
- In Transilvania tot oaspetele aduce cu sine cite ceva deale mincarii. SEVASTOS N. 285. DLRLC
-
etimologie:
- hospes itis DEX '09 DEX '98