20 de definitzii pentru musafir
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MUSAFÍR A musafiri e s. m. shi f. Persoana care viziteaza pe cineva sau careia i se ofera vremelnic ospitalitate; oaspete invitat. [Var.: mosafír a s. m. shi f.] Din tc. misāfir.
MUSAFÍR A musafiri e s. m. shi f. Persoana care viziteaza pe cineva sau careia i se ofera vremelnic ospitalitate; oaspete invitat. [Var.: mosafír a s. m. shi f.] Din tc. misāfir.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
musafir ~a smf [At: (a. 1715) ARHIVAR. II 25/14 / V: mos~ (reg) mois~ ~fer ~sta~ / Pl: ~i ~e / E: tc musafir] 1 Persoana venita in vizita in casa cuiva sau undeva sau careia i se ofera vremelnic ospitalitate Si: oaspete. 2 (Ie) Casa nematurata ~i ashteapta Se spune despre un lucru care vine pe neashteptate intrun moment nepotrivit. 3 (Rar) Persoana care viziteaza pe cineva intrun spital intro inchisoare etc. Si: vizitator. 4 (Reg) Nuntash.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MUSAFÍR musafiri s. m. Persoana venita in vizita la cineva sau careia i se ofera vremelnic ospitalitate; oaspete invitat. Musafirul a spus k fiind obosit de atita drum cit facuse are nevoie de odihna. CARAGIALE P. 127. Porunceshte... sal culce in nishte case nelocuite unde culca pe totzi musafirii cari veneau asha nitamnisam. CREANGA P. 301. Toderica... se bucura cai venira musafiri. NEGRUZZI S. I 82. Varianta: mosafír (GALACTION O. I 102 REBREANU R. I 20) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MUSAFÍR ~a (~i ~e) m. shi f. Persoana care vine in musafirie (la cineva sau undeva); oaspete. /<turc. musafir
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MUSAFIR s. m. (Mold.) Oaspete. Iau venit un musafiriu. H 17792 75r. Vino detzi vezi mosafiriul. H 17792 81r. Musafirii turci ce se afla in Iashi. PSEUDOE. KOGALNICEANU. Variante: mosafiriu (H 17792 81r). Etimologie: tc. musafir. Cf. *o s p e c i a r o s p e c i o i.
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
musafir m. 1. oaspete: totzi musafirii cari veniau asha netamnesam CR.; 2. cel poftit la o masa: sa cante cand or veni musafirii AL. [Turc. MUSAFIR lit. calator].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
musafír shi (sud) mosafír m. (turc. musafir misafir d. ar. müsafir calator musafir d. sefer calatorie; ngr. musafiris. V. sefertas). Oaspete acela care vine in vizita saŭ e invitat.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MOSAFÍR A s. m. shi f. v. musafir.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MOSAFÍR A s. m. shi f. v. musafir.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
mosafir ~a smf vz musafir
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mustafir sm vz musafir
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MOSAFÍR s. m. v. musafir.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mosafir m. V. musafir.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
mosafír V. musafir.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
musafír s. m. pl. musafíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
musafír s. m. pl. musafíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
musafir
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
musafir.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MUSAFÍR s. invitat oaspete (rar) vizitator (reg.) vindic (prin Ban. shi Transilv.) gost ospecioi. (A avut un ~ de seama.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MUSAFIR s. invitat oaspete (rar) vizitator (reg.) vindic (prin Ban. shi Transilv.) gost ospecioi. (A avut ~i de seama.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
musafír (musafíri) s. m. Invitat oaspete. Var. mosafir. Mr. musafir. Tc. (arab.) müsafir (Roesler 599; Lokotsch 1510a; Ronzevalle 161) cf. ngr. μουσαφίρης alb. musafir. Der. musafirlic s. n. (inv. vizita) din tc. müsarfirlik.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
musafir, musafirisubstantiv masculin musafira, musafiresubstantiv feminin
- 1. Persoana care viziteaza pe cineva sau careia i se ofera vremelnic ospitalitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Musafirul a spus k fiind obosit de atita drum cit facuse are nevoie de odihna. CARAGIALE P. 127. DLRLC
- Porunceshte... sal culce in nishte case nelocuite unde culca pe totzi musafirii cari veneau asha nitamnisam. CREANGA P. 301. DLRLC
- Toderica... se bucura cai venira musafiri. NEGRUZZI S. I 82. DLRLC
- Musafirii shi mai ales musafirele faceau haz. CARAGIALE O. III 35. DLRLC
-
etimologie:
- misāfir DEX '98 DEX '09