nuc sm [At: ST. LEX. 170 / V: (îvr) noc / Pl: nuci / E: drr nucă] 1 Pom fructifer originar din Asia, cu coroana bogată, flori monoice și frunze penat-compuse, având un miros pătrunzător, din care se extrag substanțe tanante și coloranți, fructe drupe cu miez comestibil (Juglans regia). 2 (Îs) ~ american (sau negru) Varietate de nuc (1) originară din America de Nord, cu lemnul negru, poros (Juglanus nigra). 3 (Îs) ~ (american) cenușiu Varietate de nuc (1) cultivată mai ales ca arbore ornamental (Juglans cinerea). 4 (Îs) ~ alb Varietate de nuc (1) cultivată pentru lemnul său (Carya alba). 5 (Reg; îc) ~-de-mare Castan (Castanea vesca). 6 Lemn de nuc (1) folosit la fabricarea mobilei.

NUC, nuci, s. m. Arbore mare cu coroană bogată, rotată, cu frunze compuse avînd un miros pătrunzător; fructele sînt comestibile, iar lemnul se întrebuințează la fabricarea mobilelor, a furnirului etc. (Juglans regia). Nuci mari se ridicau din vii, și un grangur cînta în pacea satului. SADOVEANU, O. VII 60. La nucii din livezi m-am dus, Să văd ce e prin vale. COȘBUC, P. II 215. Pe marginea uliței, deasupra zaplazurilor, atîrnau șiruri de nuci cu frunze late. EMINESCU, N. 57. Tu te duci, bădiță, duci Pe sub fagi și pe sub nuci! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 109.

NUC nuci m. 1) Pom fructifer cu tulpina viguroasă, cu coroana rotată, cu frunze mari, aromatice, cu fructe drupe, ce au un miez comestibil, bogat în grăsimi și vitamine, al cărui lemn este folosit în industrie. 2) Lemnul acestui arbore. /Din nucă

nuc m. pom ce face nuci: din lemnul său se fabrică mobile de lux, iar cu frunzele și învelișul verde colorează țărancele țesăturile lor (Juglans regia). [Lat. NUCUS].

nuc m. (d. nucă). Un mare și frumos arbore amentaceŭ cu frunze marĭ late care produce nucĭ (júglans régia). – Din lemnu luĭ se fac mobile, din nucĭ se scoate uleĭ, ĭar din învelișu verde al nucilor scot țărancele coloarea cafenie.

noc sm vz nuc

nuc s. m., pl. nuci

nuc s. m., pl. nuci

nuc (núci), s. m. – Pom fructifer cu fructe rotunde cu coajă tare. – Mr. nuc, nucă, megl. nucă, istr. nuc. Lat. nux, nŭcis (Pușcariu 1197; Candrea-Dens., 1252; REW 6009), cf. it. noce, prov. notz, fr. noix, cat. nou, sp. nuez, port. noz, toate numele fructului. În rom. și la alte nume de arbori, m. a fost asimilat pentru arbore, iar f. pentru fruct, cf. măr, păr, prun, etc. – Der. nucă, s. f. (fructul de nuc); nucar, s. m. (gaiță-de-munte, Nucifraga caryocatactes); nucet, s. n. (mulțime de nuci), cu suf. -et (sau de la nŭcētum după Pușcariu 1198; Candrea-Dens., 1254; REW 5981); nucșoară, s. f. (un condiment asemănător cu nuca, Myristica moschata; plantă, Staphilea pinnata; pasăre, Ruticilla phoenicura).

NUC (< nucă) s. m. Arbore din familia juglandaceelor, înalt de 18-20 m, cu frunze penat-compuse cu 5-9 foliole late, eliptice, și fructul o drupă su sămânța comestibilă (Juglans regia). Frunzele și cojile de nuci au variate întrebuințări în medicina tradițională (în diabet, ca tonic, pentru combaterea sudorației și a diareii etc.). Cojile verzi și frunzele sunt folosite la vopsirea fibrelor naturale într-o gamă largă de nuanțe. Lemnul de n. este folosit în ind. mobilei.

NUCI, com. în jud. Ilfov, situată în Câmpia Vlăsiei, pe râul Ialomița; 2.901 loc. (2000). Expl. de balast. Schitul Balamuci (sec. 17), cu biserică refăcută în 1752 (în satul Balta Neagră), Biserica Sf. Alexandru (1780-1783), în satul N.; conac (sec. 17), în satul Micșuneștii Mari.

JUGLANS L., NUC, fam. Juglandaceae. Gen originar din America de N, Asia Mică, China, Japonia, peste 15 specii, arbori ornamentali cu trunchi gros, măduva întreagă, coroană largă, de obicei rotundă. Flori unisexuat-monoice, apar înaintea frunzelor, cele mascule grupate în amenți simpli, laterali, iar cele femele terminale. Perigonul este format din 5-6 foliole. Fruct, drupă cu 2 valve. Frunze imparipenat-compuse, cu 23 foliole, eliptice, ovate pînă la lanceolate, cu margini întregi sau serate.

Juglans cinerea L. « Nuc cenușiu ». Arbore ornamental eu scoarță cenușie, tulpină dreaptă, înaltă pînă la 25 m. Frunze verzi-închis, cu 11-19 foliole, serate, pubescente, toamna devin galbene. Lujerii pubescenți și glanduloși ca și partea inferioară a frunzelor. Fructe, cîte 2-5, în ciorchine pendent.

Juglans nigra L. « Nuc negru ». Specie cu tulpină dreaptă, cilindrică, înaltă pînă la 50 m, scoarță brun-închis, formează devreme ritidom. Coroană rotundă, lujerii pubescenți. Frunze de pînă la 60 cm lungime, cu 9-25 foliole, ovat-lanceolate, acuminate, serate pe margini, pubescente pe partea inferioară. Fructe sferice.

Juglans regia L. « Nuc comun ». Specie cu frunze alterne, cu 5-9 foliole ovate, întregi pe margini. Art»ore înalt de pînă la 30 m, scoarță cenușie, coroana sferică.