20 de definiții pentru noros

Explicative DEX

NORÓS, -OÁSĂ, noroși, -oase, adj. (Despre cer; p. ext. despre zile, despre vreme) Cu nori, plin de nori; înnorat. ♦ Fig. (Despre oameni) Întunecat, posomorât, întristat; (despre față, privire, ochi) care arată posomorâre, tristețe. ♦ Fig. (Rar) Neclar, confuz, obscur. [Var.: nourós, -oásă adj.] – Nor + suf. -os.

noros, ~oasă a [At: N. TEST. (1648), 21r/16 / V: nour~, (reg) ~ruos[1], noor~, nuor~, nuvăr~ / Pl: ~oși, ~oase / E: nor1 + -os] 1 (D. cer, zile, vreme) Plin de nori1 (1) Si: înnorat, (pop) norat (1). 2 (Fig; d. oameni) Posomorât. 3 (Fig; d. ochi, privire, frunte etc.) Care exprimă sau trădează posomorâre, tristețe. 4 (Rar; fig) Neclar. 5 (Rar; fig) Obscur. 6 (Rar; fig) Incert.

  1. Referința încrucișată recomandă ca variantă forma: noruros — LauraGellner

NORÓS, -OÁSĂ, noroși, -oase, adj. (Despre cer; p. ext. despre zile, despre vreme) Cu nori, plin de nori; înnorat. ♦ Fig. (Despre oameni) Întunecat, posomorât, întristat; (despre față, privire, ochi) care arată posomorâre, tristețe. ♦ (Rar) Neclar, confuz, obscur. [Var.: nourós, -oásă adj.] – Nor + suf. -os.

NORÓS, -OÁSĂ, noroși, -oase, adj. 1. (Despre cer, p. ext. despre zi, despre vreme; și în forma nouros) Cu nori, plin de nori, înnorat. Ziua era nouroasă și un vîntișor umed venea de la miazăzi. SADOVEANU, O. IV 40. 2. Fig. Întunecat, posomorît, întristat. Comisul își întoarse după el ochii cu sprînceana nouroasă. SADOVEANU, F. J. 61. Sub fruntea sa noroasă și zîmbetu-i amar! MACEDONSKI, O. I 260. ◊ Fig. Arta a servit întotdeauna marile cauze sociale... ea n-a putut rămîne în sfera nouroasă a frumosului în sine. IONESCU-RION, C. 105. – Variantă: (regional) nourós, -oásă adj.

NORÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre cer) Care are (mulți) nori; plin de nori; acoperit de nori. ◊ Zi (sau vreme) ~oasă zi (sau vreme) când cerul este acoperit de nori. 2) fig. (despre persoane) Care este cuprins de tristețe; posomorât. /nor + suf. ~os

noros a. plin de nori: zi noroasă.

norós (vest) și nourós (est) -oásă adj. Plin de nourĭ: ceru era nouros.

NOURÓS, -OÁSĂ adj. v. noros.

NOURÓS, -OÁSĂ adj. v. noros.

NOURÓS, -OÁSĂ adj. v. noros.

nooros, ~oasă a vz noros

noruros[1], ~oasă a vz noros

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: noruos — LauraGellner

nouros[1], ~roasă a vz noros modificată

  1. În original, greșit tipărit: nouraș — LauraGellner

nuoros, ~oasă a vz noros

nuoruos[1], ~oasă a vz noros

  1. În definiția principală, varianta de față lipsește — LauraGellner

nuvăros, ~oasă a vz noros

nourós V. noros.

Ortografice DOOM

norós adj. m., pl. noróși; f. noroásă, pl. noroáse

norós adj. m., pl. noróși; f. sg. noroásă, pl. noroáse

Relaționale

NORÓS adj. v. înnorat.

NOROS adj. închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorît, neguros, pîclos, plumbuit, plumburiu, posomorît, urît, (înv.) ponegrit. (Vreme ~.)

Noros ≠ senin

Intrare: noros
noros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • noros
  • norosul
  • norosu‑
  • noroasă
  • noroasa
plural
  • noroși
  • noroșii
  • noroase
  • noroasele
genitiv-dativ singular
  • noros
  • norosului
  • noroase
  • noroasei
plural
  • noroși
  • noroșilor
  • noroase
  • noroaselor
vocativ singular — —
plural — —
nouros adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nouros
  • nourosul
  • nourosu‑
  • nouroasă
  • nouroasa
plural
  • nouroși
  • nouroșii
  • nouroase
  • nouroasele
genitiv-dativ singular
  • nouros
  • nourosului
  • nouroase
  • nouroasei
plural
  • nouroși
  • nouroșilor
  • nouroase
  • nouroaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

noros, noroasăadjectiv

  • 1. (Despre cer) Cu nori, plin de nori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: înnorat antonime: senin
    • 1.1. prin extensiune (Despre zile, despre vreme) Cu nori, plin de nori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înnorat
      • format_quote Ziua era nouroasă și un vîntișor umed venea de la miazăzi. SADOVEANU, O. IV 40. DLRLC
    • 1.2. figurat (Despre oameni; despre față, privire, ochi) Care arată posomorâre, tristețe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Comisul își întoarse după el ochii cu sprînceana nouroasă. SADOVEANU, F. J. 61. DLRLC
      • format_quote Sub fruntea sa noroasă și zîmbetu-i amar! MACEDONSKI, O. I 260. DLRLC
      • format_quote figurat Arta a servit întotdeauna marile cauze sociale... ea n-a putut rămîne în sfera nouroasă a frumosului în sine. IONESCU-RION, C. 105. DLRLC
    • 1.3. rar Confuz, neclar, obscur. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Nor + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.