optziuni
  • info

15 definitzii pentru nesabuit

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NESABUÍT A nesabuitzi te adj. (Despre oameni) Care este lipsit de judecata de chibzuintza in actziuni; nechibzuit nesocotit. ♦ (Despre actziunile faptele etc. oamenilor) Care dovedeshte exprima tradeaza nesabuintza; p. ext. lipsit de sens de ratziune; cu totul exagerat deplasat. Cf. magh. szabadni.

NESABUÍT A nesabuitzi te adj. (Despre oameni) Care este lipsit de judecata de chibzuintza in actziuni; nechibzuit nesocotit. ♦ (Despre actziunile faptele etc. oamenilor) Care dovedeshte exprima tradeaza nesabuintza; p. ext. lipsit de sens de ratziune; cu totul exagerat deplasat. Cf. magh. szabadni.

nesabuit1 ~a [At: (a. 1824) URICARIUL V 186/23 / V: (reg) ~baduit / Pl: ~itzi ~e / E: cf mg szabadni] 12 smf a (Om) lipsit de judecata in actziuni Si: imprudent nechibzuit necugetat nesocotit. 3 a (D. actziunile faptele etc. oamenilor) Care denota lipsa de judecata. 4 a (Pex) Lipsit de sens Si: absurd. 5 a (Pex) Cu totul exagerat Si: deplasat. corectata

nesabuit2 ~a a [At: H IV 54 / Pl: ~itzi ~e l V: ~sibuit / E: ne + sabuit] (Reg) 1 Lipsit de finetze de delicatetze in trasaturi in alcatuire. 2 (Pex) Grosolan. corectata

NESABUÍT A nesabuitzi te adj. Nechibzuit nesocotit; iratzional nebun nebunesc. De obicei nu prea eram grijuliu... dovada escapada mea nesabuita de la Nada Florilor. SADOVEANU N. F. 123. Un trai nesabuit shi sec. VLAHUTZA P. 53. ◊ (Substantivat) Cel ce insa umbla mereu cercind este un nesabuit caruia trebuie sai lipseasca vreo doaga. ISPIRESCU L. 247.

NESABUÍT ~ta (~tzi ~te) Care este lipsit de chibzuintza; nesocotit; nechibzuit. Fapta ~ta. /cf. ung. szabadni

nesabuit a. nesocotit nebun: glume placeri nesabuite. [Origina necunoscuta]. ║ m. nebun: un nesabuit caruia trebuie sai lipseasca vr’o doaga ISP.

nesabaduit ~a a vz nesabuit1 corectata

nesibuit ~a a vz nesabuit2 corectata

nesabaduít (est) shi nesabuít (vest) a adj. (ne nu shi ung. szabad slobod permis szabadni a fi permis). Nesocotit nebunesc: cheltuĭelĭ nesabuite. Nebun smintit: om nesabuit. Subst. Om nesabuit. Adv. Cu nesabuintza.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

nesabuít adj. m. pl. nesabuítzi; f. nesabuíta pl. nesabuíte

nesabuít adj. m. pl. nesabuítzi; f. sg. nesabuíta pl. nesabuíte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NESABUÍT adj. 1. v. imprudent. 2. v. nebunesc.

NESABUIT adj. 1. imprudent nechibzuit necugetat neprevazator nesocotit (rar) nejudecat neprecugetat (reg.) nechitit. (Om ~.) 2. nebun nebunesc nechibzuit necugetat necumpanit necumpatat nesocotit prostesc (rar) nejudecat neprecugetat (reg.) nechitit. (O fapta ~.)

Nesabuit ≠ socotit

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nesabuít (nesabuíta) adj. Exagerat disproportzionat nechibzuit. Origine necunoscuta. Scriban indica var. nesabaduit shi mag. szabadni „a fi ingaduit”; ambele indicatzii sint putzin sigure. Apare deja din sec. XVII. Der. nesabuire s. f. (nechibzuintza lipsa de consideratzie); nesabuintza s. f. (nechibzuintza).

Intrare: nesabuit
nesabuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nesabuit
  • nesabuitul
  • nesabuitu‑
  • nesabuita
  • nesabuita
plural
  • nesabuitzi
  • nesabuitzii
  • nesabuite
  • nesabuitele
genitiv-dativ singular
  • nesabuit
  • nesabuitului
  • nesabuite
  • nesabuitei
plural
  • nesabuitzi
  • nesabuitzilor
  • nesabuite
  • nesabuitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

nesabuit, nesabuitaadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Care este lipsit de judecata de chibzuintza in actziuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: imprudent iratzional nebun nechibzuit nesocotit antonime: socotit
    • format_quote (shi) substantivat Cel ce insa umbla mereu cercind este un nesabuit caruia trebuie sai lipseasca vreo doaga. ISPIRESCU L. 247. DLRLC
    • 1.1. (Despre actziunile faptele etc. oamenilor) Care dovedeshte exprima tradeaza nesabuintza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: nebun nebunesc
      • format_quote De obicei nu prea eram grijuliu... dovada escapada mea nesabuita de la Nada Florilor. SADOVEANU N. F. 123. DLRLC
      • format_quote Un trai nesabuit shi sec. VLAHUTZA P. 53. DLRLC
      • 1.1.1. prin extensiune Lipsit de sens de ratziune; cu totul exagerat deplasat. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.