NEOBOSÍT A neobositzi te adj. 1. Care nu simte oboseala care nu oboseshte (niciodata); infatigabil; p. ext. care este in continua mishcare in continua activitate foarte harnic foarte activ. 2. (Despre activitatzi eforturi etc.) Care nu se intrerupe; sustzinut continuu. ♦ (Adverbial) Neincetat. [Pr.: neo] Pref. ne + obosit.

neobosit ~a [At: POLIZU / P: neo~ / Pl: ~itzi ~e / E: ne + obosit] 1 a Care nu oboseshte niciodata Si: neostenit (1) (rar) neodihnit (1). 2 a (Pex) Care este in continua mishcare. 3 a (Pex) Care este in continua activitate Si: neostenit (3) (rar) neodihnit (3). 4 a (D. oameni) Foarte harnic. 5 a (D. oameni) Foarte activ. 6 a (D. activitatzi eforturi etc.) Care nu se intrerupe nici o clipa Si: perseverent sustzinut. 7 av Fara incetare.

NEOBOSÍT A neobositzi te adj. 1. Care nu simte oboseala care nu oboseshte (niciodata); infatigabil; p. ext. care este in continua mishcare in continua activitate foarte harnic foarte activ. 2. (Despre activitatzi eforturi etc.) Care nu se intrerupe; sustzinut continuu. ♦ (Adverbial) Neincetat. [Pr.: neo] Ne + obosit.

NEOBOSÍT A neobositzi te adj. Care nu simte oboseala; foarte activ harnic. Bedros neobosit salta lazile in camion. DUMITRIU N. 258. ♦ (Despre o munca un efort) Sustzinut continuu necontenit. Mihai a reushit sa faca din brigada lui prima brigada de calitate. E rodul unei munci neintrerupte neobosite. MIHALE O. 391.

NEOBOSÍT ~ta (~tzi ~te) (negativ de la obosit) 1) (despre persoane) Care nu oboseshte deloc; care este mereu in actziune; neostenit. 2) shi adverbial (despre activitatzi) Care se desfashoara fara intreruperi; neintrerupt; neincetat; necontenit; continuu. [Sil. neo] /ne + obosit

neobosit a. ce nimic nu poate obosi.

neobosít a (eo 2 sil.) adj. Infatigabil care nu maĭ oboseshte.

neobosít (neo) adj. m. pl. neobosítzi; f. neobosíta pl. neobosíte

neobosít adj. m. (sil. neo) pl. neobosítzi; f. sg. neobosíta pl. neobosíte

NEOBOSÍT adj. adv. 1. adj. v. harnic. 2. adj. neistovit neostenit (livr.) infatigabil (rar) neodihnit (pop.) neostoit. (O activitate ~ in slujba patriei.) 3. adv. v. continuu.

NEOBOSIT adj. adv. 1. adj. activ harnic muncitor neostenit silitor sirguincios sirguitor vrednic zelos (livr.) laborios (rar) lucrator spornic stradalnic straduitor (reg.) abatator (prin vestul Transilv.) baur (Transilv. shi Ban.) porav (Mold. shi Bucov.) robaci (prin Olt. shi Ban.) sirnic (inv.) diligent nepregetat nepregetator nevoitor rivnaci rivnitor (inv. fig.) neadormit. (Un om ~.) 2. adj. neistovit neostenit (livr.) infatigabil (rar) neodihnit (pop.) neostoit. (O activitate ~ in slujba patriei.) 3. adv. continuu incontinuu intruna mereu necontenit necurmat neincetat neintrerupt neostenit permanent pururi veshnic (inv. shi reg.) nepristan (reg.) hojma necunten (inv.) neaparat nelipsit. (Se mishca ~.)

Neobosit ≠ ostenit