negare¹ sf [At: MAIORESCU L. 57 / Pl: ~gari / E: nega] 1 Contestare a existentzei necesitatzii obligativitatzii unui lucru unui fenomen etc. Si: negatzie (1). 2 Nerecunoashtere a unui fapt Si: negatzie (2) tagaduire. 3 (Flz; shis ~a negatziei) Negatzie (6).

negare² sf vz nagara

NEGÁRE negari s. f. Actziunea de a nega; respingere a unei afirmatzii tagaduire contestare. Sociologia burgheza incapabila sa intzeleaga legile dezvoltarii societatzii ajunge inevitabil la negarea rolului hotaritor al maselor populare in istorie. SCINTEIA 1953 nr. 2701.

NEGÁRE s.f. Actziunea de a nega shi rezultatul ei; negatzie. ◊ (Fil.) Negarea negatziei = lege dialectica principala care determina directzia de ansamblu a dezvoltarii k mishcare ascendenta de la simplu la complex de la inferior la superior. [< nega].

* negatziúne f. (lat. negatio ónis). Actziunea de a nega. Gram. Cuvintu care arata o negatziune k: nu nicĭ. SHi átzie shi áre.

negáre s. f. g.d. art. negắrii; pl. negắri

negáre s. f. g.d. art. negarii; pl. negari

NEGÁRE s. v. contestare.

NEGARE s. contestare dezmintzire negatzie renegare tagada tagaduiala tagaduire (inv.) taga tagaduintza. (~ celor afirmate de cineva.)

Negare ≠ afirmare

NEGARE. Subst. Negare negatzie denegare denegatzie tagada tagaduiala tagaduintza (inv.) tagaduire dezmintzire contestare contestatzie renegare dezicere; respingere refuz refuzare recuzare recuzatzie; combatere refutare (inv.) refutatzie (frantzuzism.inv.) dezaprobare reprobare reprobatziune (rar) dezavuare (livr.). Opozitzie opunere contrazicere obiectzie; rezistentza impotrivire impotriveala (rar) infruntare; protest protestare protestatzie (inv.). Anulare anulatzie (rar) abolire abolitziune (inv.) infirmare abrogare abrogatzie contramandare revocare revocatzie retractare. Atitudine negativa negativism nihilism. Negator (livr.) impotrivitor (inv.); negativist nihilist. Non (nonexistentza; nonsens; nonvaloare etc.). Adj. Negator (livr.); tagadnic (inv.). Negativ; contrar opus. Opozitzionist impotrivitor (inv.). Contestabil refutabil (livr.) recuzabil. Anulabil infirmabil revocabil. Non (nonconformist; nonfigurativ etc.). Vb. A nega a denega (inv.) a tagadui a dezmintzi a contesta a renega a dezice; a respinge a refuza a nu accepta a nu admite a nu recunoashte a recuza; a combate a refuta (frantzuzism inv.) a dezaproba a reproba a dezavua (livr.). A nu fi de acord a se opune a contrazice a obiecta a zice (a spune) impotriva a se impotrivi a fi (a sta a shedea) impotriva a protesta. A anula a aboli a infirma a abroga a contramanda a decomanda (frantzuzism) a revoca a retracta. Adv. Nu ba deloc defel nicidecum nicicum (pop.) nicicacum (reg.) nicidecit (reg.) nici vorba da de unde nici gind in nici un chip in nici un caz nici in ruptul capului nici mort pentru nimic in lume; niciodata nicicind niciodinioara (inv.). Impotriva in contra. V. anulare dezacord impotrivire opozitzie renuntzare.