NATZIONÁL A natzionali e adj. Care este propriu sau apartzine unei natziuni unui stat care caracterizeaza o natziune sau un stat; care se refera la o natziune la un stat sau le reprezinta; care este intretzinut sau instituit de stat; (despre institutzii de cultura) in care se vorbeshte limba natziunii respective. [Pr.: tzio] Din lat. nationalis fr. natzional.

natzional ~a [At: IORGOVICI O. 54/17 / P: ~tzio~ / V: (ivr) ~le ai ~tziu~ / Pl: ~i ~e / E: lat nationalis fr natzional] 12 a Care apartzine (unei natziuni (4) sau) unui stat Si: (inv) natzionalicesc (12) (ivr) natzionalist (12) natzionalnic (12) (nob) natzionalistic (12). 34 a Care este propriu (unei natziuni (3) sau) unui stat Si: (inv) natzionalicesc (34) (ivr) natzionalist (34) natzionalnic (34) (nob) natzionalistic (34). 56 a Care se refera (la o natziune (4) sau) la un stat Si: (inv) natzionalicesc (56) (ivr) natzionalist (56) natzionalnic (56) (nob) natzionalistic (56). 78 a Care reprezinta (o natziune (4) sau) un stat Si: (inv) natzionalicesc (78) (ivr) natzionalist (78) natzionalnic (78) (nob) natzionalistic (78). 910 a Care este (instituit sau) intretzinut de stat Si: (inv) natzionalicesc (910) (ivr) natzionalist (910) natzionalnic (910) (ivr) natzionalistic (910). 11 a (D. institutzii de cultura) In care se vorbeshte limba natziunii (4) respective Si: (inv) natzionalicesc (11) (ivr) natzionalist (11) natzionalnic (11) (nob) natzionalistic (11). 12 a (Is) Limba ~a Limba comuna shi unica a tuturor membrilor unei natziuni (4). 13 a (Is) SHosea ~a SHosea care leaga intre ele centrele importante ale unei tzari shi a carei intretzinere este de competentza administratziei centrale. 14 sm (Jur; rar) Cetatzean al unui stat. 15 sm (Ivr) Compatriot. 16 sm (Rar; lpl) Totalitate a oamenilor care compun o natziune (4). 17 sm Membru al unei echipe sportive a unei tzari. 18 sf Echipa sportiva reprezentativa a unei tzari.

NATZIONÁL A natzionali e adj. Care este propriu sau apartzine unei natziuni unui stat care caracterizeaza o natziune sau un stat; care se refera la o natziune la un stat sau le reprezinta; care este intretzinut sau instituit de stat; (despre institutzii de cultura) in care se vorbeshte limba natziunii respective. ◊ SHosea natzionala = shosea care leaga centrele importante ale unei tzari shi a carei intretzinere se afla in seama administratziei centrale. [Pr.: tzio] Din lat. nationalis fr. national.

NATZIONÁL A natzionali e adj. Care se refera la natziune care este propriu sau apartzine unei natziuni care caracterizeaza o natziune. Iar pe muza teatrala Sa o vad natzionala. ALECSANDRI T. I 283. Sa nu socotzi insa k eu patriot dispretzuiesc bucatele aste natzionale. NEGRUZZI S. I 220. ◊ Problema natzionala = ansamblul chestiunilor politice economice culturale privind situatzia unei natziuni sau natzionalitatzi atit din punct de vedere juridic cit shi faptic. Mishcare (de eliberare) natzionala = lupta popoarelor din tzarile coloniale shi dependente impotriva asupririi imperialiste pentru a obtzine libertatea shi independentza lor. Limba natzionala = limba comuna shi unica a tuturor membrilor unei natziuni. Tiparul la noi nu este inca destul de slobod shi de imprashtiat; noi navem inca publicata in limba natzionala macar o istorie universala. KOGALNICEANU S. A. 53. Miau raspuns k in toate satele lor trebuie sa fie shcoala in limba natzionala. GOLESCU I. 165. Minoritate natzionala v. minoritate. Sarbatoare natzionala v. sarbatoare. Venit natzional v. venit.

NATZIONÁL A adj. Referitor la o natziune; propriu unei natziuni. ♦ Limba natzionala = limba comuna shi unica a tuturor membrilor unei natziuni; shosea natzionala = shosea care leaga centrele importante ale unei tzari shi a carei intretzinere intra in competentza serviciilor natzionale. // s.m. Membru al unei echipe sportive natzionale. // s.f. Echipa sportiva reprezentativa a unei tzari. [Pron. tzio. / cf. fr. national it. nazionale].

NATZIONÁL A I. adj. referitor la o natziune. ♦ limba ~a = limba comuna shi unica a tuturor membrilor unei natziuni; shosea ~a = shosea care leaga centrele importante ale unei tzari. II. s. m. 1. persoana care apartzine unui stat prin natzionalitate. 2. sportiv al natzionalei. III. s. f. echipa sportiva reprezentativa a unei tzari. (< fr. national lat. nationalis)

NATZIONÁL ~a (~i ~e) 1) Care tzine de o natziune; propriu unei natziuni. Mishcare ~a. 2) Care apartzine unui stat; propriu unui stat. Independentza ~a. [Sil. tzio] /<lat. nationalis fr. national

natzional a. privitor la natziune: sarbatoare natzionala. ║ m. pl. 1. totalitatea celor ce compun o natziune in opozitziune cu strainii; 2. concetatzenii cari rezida in strainatate: fiecare Stat protege pe natzionalii sai. V. adunare garda.

* natzionál a adj. (d. natziune; fr. national it. nazionale). Al natziuniĭ al statuluĭ: caracteru natzional. Subst. Cetatzean al unuĭ stat in opoz. cu strain. Concetatzean: consuliĭ apara interesele natzionalilor lor. Adv. K natziunea k poporu: imbracat natzional.

natzionalsocialism sn [At: DEX / P: ~tzional socia~ / E: ger Nationalsozialismus fr nationalsocialisme] Doctrina politica shi sociala a Partidului NatzionalSocialist German iar dupa 1933 doctrina oficiala a Germaniei fondata de Adolf Hitler dupa primul razboi mondial bazata pe rasism autoritarism imperialism shi pe superioritatea rasei ariene al carei reprezentant ar fi poporul german Si: nazism.

natzionál (tzio) adj. m. pl. natzionáli; f. natzionála pl. natzionále

natzionál adj. m. (sil. tzio) pl. natzionáli; f. sg. natzionála pl. natzionále

Comitetul Natzional pentru Apararea Pacii

Prezidiul Marii Adunari Natzionale

NATZIONÁL adj. (inv.) natzionalicesc natzionalnic. (Cultura ~.)

NATZIONAL adj. (inv.) natzionalicesc natzionalnic. (Cultura ~.)

ADUNAREA NATZIONALA CONSTITUANTA A BUCOVINEI adunare intrunita la Cernautzi in ziua de 27 oct. 1918 care a hotarit unirea acestui stravechi teritoriu romanesc cu patria mama; a ales Consiliul Natzional in frunte cu Iancu Flondor care a preluat conducerea Bucovinei pina la infaptuirea Unirii.

ADUNAREA NATZIONALA DE LA ALBA IULIA mare adunare populara convocata la Alba Iulia la 1 dec. 1918 din initziativa Consiliului Natzional Central Roman shi la care reprezentantzii din Transilvania Banat Crishana shi Maramuresh au decis in unanimitate unirea cu Romania. Moment de apogeu al luptei natzionale a romanilor A. a constituit un eveniment revolutzionar in cursul caruia sau ridicat mari probleme care stateau in fatza poporului roman: desavirshirea statului natzional unitar roman infaptuirea reformei agrare democratice asigurarea egalitatzii in drepturi pentru natzionalitatzile conlocuitoare lupta pentru instaurarea unui regim politic democratic. Eshuind tratativele duse la Arad cu noul guvern ungar al contelui Károly Mihály la 18 nov. 1918 in numele Marelui Sfat al Natziunii Romane a fost lansat un manifest Catre popoarele lumii prin care se facea cunoscut refuzul guvernului ungar de a lua in considerare revendicarile juste ale populatziei romaneshti shi in consecintza hotarirea natziunii romane de „ashi infiintza pe teritoriul locuit de dinsa statul sau liber shi independent”. In vederea realizarii acestui deziderat in finalul manifestului se cerea sprijinul intregului popor roman „cu care una vom fi de aici inainte in veci”. La Adunarea Natzionala tzinuta in ziua de 1 dec. 1918 in sala casinei din Alba Iulia participa 1.228 de delegatzi (deputatzi) aleshi in circumscriptziile electorale precum shi de diferite institutzii shi organizatzii politice culturale profesionale de invatzamint religioase militare de femei de sindicat sh.a. In acelashi timp pe numele Adunarii Natzionale au sosit mii de adrese de adeziune cu sute de mii de semnaturi din toate partzile Transilvaniei. In numele Comitetului de organizare sa propus alegerea unui Birou al Adunarii format din: Gheorghe Pop de Baseshti episcopii Ioan I. Pop shi Demetriu Radu preshedintzi SHtefan Cicio Pop Teodor Mihali Ioan Fluerash vicepreshedintzi precum shi a unui secretariat. in componentza a noua personalitatzi transilvanene. Gheorghe Pop de Baseshti preshedintele Partidului Natzional Roman salutind pe cei prezentzi declara Adunarea de la Alba Iulia „constituita shi deschisa”. Cuvintarea solemna rostita de Vasile Goldish face o schitza de istorie romaneasca shi se incheie cu un proiect de rezolutzie care incepe cu cuvintele: „Adunarea Natzionala a tuturor romanilor din Transilvania Banat shi TZara Ungureasca” adunatzi prin reprezentantzii lor indreptatzitzi (la Alba Iulia in ziua de 1 dec. 1918) decreteaza „unirea acelor romani shi a tuturor teritoriilor locuite de dinshii cu Romania”. Apoi la tribuna adunarii au luat cuvintul reprezentantzii celor doua partide politice: Iuliu Maniu (Partidul Natzional Roman) shi Iosif Jumanca (Partidul SocialDemocrat) care evocind lupta poporului roman pentru unitate natzionala shi dreptate sociala au subliniat rolul pozitiv al Unirii pentru dezvoltarea societatzii romaneshti. Proiectul de rozolutzie propus de V. Goldish a fost adoptat de Marea Adunare Natzionala cu ovatzii prelungite manifestinduse astfel nestramutata hotarire pentru infaptuirea Marii Uniri. Pentru cirmuirea Transivaniei pina la intocmirea Constituantei Adunarea Natzionala hotarashte alegerea unei adunari legislative numita Marele Sfat Natzional compus din 250 de membri dintre care 200 sa fie aleshi de A. imediat iar restul de 50 sa fie cooptatzi de catre insushi Marele Sfat Natzional. Acesta la rindul sau numeshte guvernul provizoriu Consiliul Dirigent alcatuit din 15 membri prezidat de Iuliu Maniu. Dupa savirshirea actului istoric cei peste 100.000 DE participantzi la Marea Adunare Natzionala de la Alba Iulia adunatzi pe cimpul lui Horea aproba cu aclamatzii entuziaste hotarirea de unire neconditzionata shi pentru totdeauna a Transilvaniei cu Romania. In timp ce la Alba Iulia se hotara actul istoric al Unirii in satele shi orashele Transilvaniei aveau loc adunari de solidarizare shi aprobare a hotaririlor luate. Doua saptamini mai tirziu actul Unirii a fost inminat in cadru solemn regelui Ferdinand I in ziua de 14 dec. 1918 de catre o delegatzie a Marelui Sfat Natzional alcatuita din: V. Goldish Al. VaidaVoevod shi episcopii Miron Cristea shi Iuliu Hossu. In cuvintul rostit cu acest prilej V. Goldish facind unele consideratzii asupra actului Unirii carel aprecia k o cerintzaa istoriei shi civilizatziei umane arata „k prin aceasta unire dupa cea a Basarabiei shi apoi a Bucovinei sa implinit visul de o mie de ani al neamului romanesc unirea intrun singur stat al tuturor romanilor”. Prin decretele legii din 11/14 shi 18/30 dec. 1918 Consiliul de Minishtri iar la 29 dec. 1918 Parlamentul au ratificat reunirea tuturor provinciilor istorice romaneshti cu TZaramama Romania. Incununare a aspiratziilor de veacuri ale poporului roman pentru eliberare natzionala rezultat al luptei duse de fortzele socialpolitice ale vremii Unirea din 1918 eveniment cardinal in istoria romanilor a marcat desavirshirea procesului de realizare a statului natzional unitar a creat cadrul propice pentru o mai accentuata evolutzie a economiei shtiintzei shi culturii. Ziua de 1 Decembrie a fost declarata in 1990 de Parlament k zi natzionala a Romaniei.

AGENZIA NATIONALE STAMPA ASSOCIATA [agentzia natzionale] v. ANSA.

BLOCUL NATZIONALDEMOCRATIC (B.N.D.) coalitzie de fortze politice alcatuita in iun. 1944 din Partidul NatzionalTZaranesc Partidul NatzionalLiberal Partidul SocialDemocrat shi Partidul Comunist. Programul sau viza: scoaterea Romaniei din razboiul dus alaturi de Germania alaturarea la coalitzia Natziunilor Unite revenirea la un regim democratic. A girat din punct de vedere politic actul de la 23 august 1944 cite un reprezentant al celor patru partide facind parte din guvern. SHia incetat activitatea in oct. 1944.

CONSILIUL NATZIONAL ROMAN CENTRAL organ politic suprem constituit la 30 oct. 1918 la Budapesta (la Arad din 2 nov. 1918) din cite shase reprezentantzi ai Partidului Natzional Roman shi ai Partidului SocialDemocrat Roman. A avut atributziile unui guvern provizoriu al Transilvaniei conducind actziunea de inlaturare a vechilor autoritatzi ungare shi inlocuirea lor cu consilii natzionale romane. Condus de SHt. Cicio Pop. A pregatit shi organizat Adunarea Natzionala de la Alba Iulia care a hotarit la 1 decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu Romania. SHia incetat activitatea o data cu crearea Consiliului Dirigent.

FRONTUL NATZIONAL DEMOCRAT (F.N.D.) coalitzie a fortzelor politice de stanga creata in oct. 1944 din initziativa P.C.R. La F.N.D. au aderat Partidul SocialDemocrat Comisia de organizare a mishcarii sindicale Frontul Plugarilor Uniunea Patriotzilor Uniunea Tineretului Comunist Madoszul (ulterior Uniunea Populara Maghiara) shi alte organizatzii.

FRONTUL RENASHTERII NATZIONALE partid politic unic in stat (primul partid de „masa” din istoria Romaniei) infiintzat la 28 iun. 1938 care cuprindea in randurile sale pe totzi cetatzenii tzarii cu exceptzia militarilor activi shi a judecatorilor avand drept scop sprijinirea monarhiei in general shi a regimului autoritar al regelui Carol II. SHeful suprem al F.R.N. era regele. La alegerile parlamentare din 1 iun. 1939 deputatzii shi senatorii au fost obligatzi sa depuna juramant de credintza fatza de rege shi sa poarte uniforma F.R.N. (de culoare albastra). La 20 ian. 1940 sa instituit functzia de preshedinte in care a fost numit Al. VaidaVoevod iar la 22 iun. 1940 Carol II a hotarat transformarea F.R.N. in Partidul Natziunii declarat „partid unic shi totalitar” sub conducerea suprema a regelui. Desfiintzat prin Decretul din 9 sept. 1940.

FRONTUL SALVARII NATZIONALE (F.S.N.) 1. Organism al puterii de stat constituit la Bucureshti in 22 dec. 1989 k urmare a evenimentelor revolutzionare din 1622 dec. avand drept scop „instaurarea democratziei libertatzii shi demnitatzii poporului roman”. Hotarand dizolvarea tuturor structurilor de putere ale fostului regim dictatorial intreaga putere de stat a fost preluata de Consiliul Frontului Salvarii Natzionale (C. f. S. n.) in care au fost desemnatzi provizoriu k membri (fara consultarea prealabila a unora dintre aceshtia) Doina Cornea Ana Blandiana Mircea Dinescu László Tökés Dumitru Mazilu Dan Deshliu general SHtefan Gusha general Victor Stanculescu Aurel Dragosh Munteanu Corneliu Manescu Alexandru Barladeanu Silviu Brucan Petre Roman Ion Caramitru Sergiu Nicolaescu Gelu Voican Voiculescu Dan Martzian capitan Mihai Lupoi Ion Iliescu sh.a. In teritoriu se hotarashte constituirea de consilii judetzene municipale orasheneshti shi comunale ale F.S.N. Platformaprogram a F.S.N. cuprindea deziderate k: abandonarea rolului conducator al unui singur partid shi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in luna aprilie; separarea puterilor legislativa executiva shi judecatoreasca in stat; elaborarea unei noi Constitutzii; respectarea drepturilor shi libertatzilor minoritatzilor natzionale; restructurarea intregii economii natzionale pe baza criteriilor rentabilitatzii shi eficientzei sh.a. La 26 dec. a fost ales in functzia de preshedinte Ion Iliescu care a numit in calitate de primmin. al Romaniei pana la Alegeri pe Petre Roman. La inceputul anului 1990 societatea romaneasca marcata de cele patru decenii shi jumatate de dictatura comunista a traversat in cateva randuri (12 ian. 23 ian. 2829 ian. 18 febr. 1990 sh.a.) puternice crize politice succesiunea evenimentelor devenind deosebit de rapida shi densa. La 23 ian. C. f. S. n. hotarashte participarea F.S.N. (care in febr. se constituie in partid politic) la alegeri in contextul detzinerii puterii politicolegislative ceea ce a provocat protestul unor partide. Reprezentantzii partidelor politice shi cei ai C. f. S. n. cad de acord asupra constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Natzionala (C.P.U.N.) format prin restructurarea C. f. S. n. shi reprezentare egala cu cate trei membri a partidelor constituite pana la acea data (50% din totalul membrilor C.P.U.N.). 2. Partid politic creat in febr. 1990 la Bucureshti care sa autodefinit „formatziune politica democratica de larga cuprindere sociala ce urmareshte transformarea societatzii romaneshti pe baza valorilor democratziei libertatzii shi demnitatzii”. Preshedinte: Ion Iliescu (din apr. 1990; in urma alegerilor din 20 ami 1990 candidand din partea F.S.N. este ales preshedinte al Romaniei); Petre Roman lider natzional (din mart. 1991) shi preshedinte al F.S.N. (din apr. 1992). In conditziile existentzei in partid a unor acute divergentze privind caile de trecere a Romaniei la economia de piatza shi a instituirii statului de drept F.S.N. se scindeaza in partidele: Frontul Salvarii Natzionale (din mai 1993 Partidul DemocratF.S.N.) shi Frontul Democrat al Salvarii Natzionale (din iul. 1993 Partidul Democratziei Sociale din Romania P.D.S.R.).

JURNALUL NATZIONAL revista saptamanala de critica shi de informatzie literara aparuta la Iashi (1 ian.31 dec. 1939) sub directzia lui G. Calinescu; a fost interzisa din cauza orientarii ei democratice. O noua serie a aparut la Bucureshti (19471948); reapare (din 1990).

OPERA NATZIONALA DIN BUCURESHTI institutzie de spectacol inaugurata in 1921 cu Lohengrin de Wagner sub bagheta lui G. Enescu. Cea mai importanta scena lirica a tzarii. Repertoriu ce a cuprins dea lungul timpului peste 150 de titluri de opera shi balet de o mare varietate. Spectacolele se desfashoara in actualul sediu din 1953 (inaugurat la 9 ian. 1954). A fost slujita de generatzii succesive de solishti prestigioshi precum: Petre SHtefanescuGoanga Zenaida Pally Nicolae Herlea Arta Florescu Elena Cernei Octav Enigarescu Magda Ianculescu Valentin Teodorian Mihail Arnautu David Ohanesian Nicolae Florei Garbis Zobian Cornel Stavru Dan Iordachescu Ludovic Spiess Eugenia Moldoveanu Viorica Cortez Felicia Filip Roxan Briban sau balerini k Irinel Liciu Gabriel Popescu Gheorghe Cotovelea Alexa Mezincescu Ileana Iliescu Magdalena Popa Gelu Barbu Ioan Tugearu Mihai Babushka Tiberiu Almosnino Corina Dumitrescu sh.a. Turnee in intreaga lume.

ORCHESTRA NATZIONALA RADIO ansamblu simfonic infiintzat in 1928 de M. Jora cu scopul de a sustzine concerte simfonice publice difuzate la radio in direct. Una dintre primele orchestre radio din Europa. Prezinta publicului partituri celebre shi prime auditzii din creatzia universala shi romaneasca alaturi de dirijori shi solishti de valoare. Realizeaza inregistrari shi turnee.

PARTIDUL NATZIONAL ROMAN DIN TRANSILVANIA (P.N.R.) partid politic creat la 12 mai 1881 prin unificarea Partidului Natzional Roman din Banat shi Ungaria (constituit la 7 febr. 1869) cu Partidul Natzional Roman din Transilvania (8 mart. 1869). Constituirea noului partid shi adoptarea programului sau au grupat pentru prima data toate elementele politice romaneshti din Transilvania Banat Crishana shi Maramuresh pe baza unei platforme politice shi de actziune comune privind: lupta pentru recashtigarea autonomiei Transilvaniei (pierdute prin compromisul austroungar din 1867) dreptul de a folosi limba romana in administratzie shi justitzie in toate regiunile locuite de romani revizuirea Legii natzionalitatzilor din dec. 1868 in sensul recunoashterii egalitatzii in drepturi a tuturor natzionalitatzilor adoptarea unei noi legi electorale vizand largirea dreptului de vot numirea in functzii administrative in tzinuturile locuite de romani a cetatzenilor de etnie romana sau care cunosc limba romana shi obiceiurile poporului roman lupta pentru mentzinerea autonomiei bisericilor shi a shcolilor confesionale romaneshti lupta impotriva tendintzelor de deznatzionalizare manifestate de organele statului. Conferintza natzionala de unificare de la Sibiu la imputernicit pe George Baritziu cu redactarea unui memoriu („Memoriul explicativ”) care sa analizeze sub toate aspectele situatzia din monarhia austroungara. Roadele platformei de actziune nu intarzie sa se arate. La 8/20 ian. 1892 este convocata la Sibiu o Conferintza extraordinara a P.N.R. care hotarashte in conditziile intensificarii asupririi maghiare alcatuirea unui Memorandum catre imparatul Franz Joseph I cuprinzand o expunere a revendicarilor celor peste trei milioane de romani din monarhia austroungara shi o critica sistematica a politicii natzionale intolerante a guvernului ungar. Memorandumul care sa bucurat de puternice manifestatzii ale romanilor de pretutindeni a marcat un moment deosebit de important in istoria mishcarii natzionale a romanilor transilvaneni inaugurand o noua etapa de lupta sustzinuta pentru victoria revendicarilor romaneshti. In pofida ordonantzei guvernului ungar de dizolvare a P.N.R. (iun. 1894) se actzioneaza pentru intarirea organizatorica a partidului. Convocata la Sibiu (10/23 ian. 1905) Conferintza P.N.R. alege un nou program politic: recunoashterea poporului roman k natziune alcatuitoare in stat careia sa i se asigure dezvoltare etnica shi constitutzionala respectarea legii despre egala indreptatzire a natzionalitatzilor garantarea prin lege a dreptului de intrunire shi organizare libertatea presei adoptarea votului universal egal shi secret reducerea impozitului pentru pamant shi introducerea contributziei progresive dupa venit improprietarirea in masura posibilitatzilor a tzaranilor din proprietatzile statului inalienabilitatea shi indivizibilitatea minimului de proprietate asigurari de stat pentru boala shi batranetze medici shi medicamente pentru saraci etc. Potrivit noii linii tactice de participare la viatza electorala shi parlamentara P.N.R. obtzine in alegerile din 1905 opt mandate in 1906 15 iar in 1910 a urmare a masurilor represive ale guvernului ungar doar cinci mandate. Intrunit la Oradea (12 oct. 1918) Comitetul Executiv al P.N.R. adopta in unanimitate o Declaratzie redactata de Vasile Goldish privind hotararea natziunii romane din Transilvania de a se asheza „printre natziunile libere” (in temeiul dreptului natzional k fiecare natziune sa dispuna liber de soarta sa). Se revendica recunoashterea conducerii P.N.R. k organ provizoriu de conducere a Transilvaniei shi se constituie un „Comitet de actziune” cu sediul la Arad avandul in frunte pe Vasile Goldish. La 18 oct. 1918 dr. Alexandru VaidaVoevod membru marcant al P.N.R. citeshte in parlamentul ungar de la Budapesta Declaratzia de autodeterminare shi despartzire a romanilor transilvaneni de Ungaria elaborata de Comitetul Executiv al partidului iar la 30 oct. 1918 se constituie Consiliul Natzional Roman (initzial cu sediul la Budapesta iar din 3 nov. la Arad) organ de conducere al romanilor transilvaneni format sin shase reprezentantzi ai P.N.R. (Vasile Goldish Aurel Lazar Teodor Mihali SHtefan CicioPop Alexandru VaidaVoevod shi Aurel Vlad) shi shase socialdemocratzi (Tiron Albani Ioan Fluerash Enea Grapini Iosif Jumanca Iosif Renoiu shi Baziliu Surdu). K unic for de conducere al romanilor transilvaneni a organizat in comune comitate shi orashe garzi natzionale shi garzi civile sateshti pentru „pastrarea linishtii shi averii fiecaruia” preluand puterea in intreaga Transilvanie. Eshuand tratativele duse la Arad (1515 nov.) cu reprezentantzii Consiliului Natzional Maghiar shi ai guvernului Károly Mihály la 18 nov. 1918 in numele Marelui Sfat al Natziunii Romane este lansat un manifest intitulat Catre popoarele lumii prin care Consiliul Natzional Roman Central facea cunoscut refuzul guvernului ungar de a lua in considerare revendicarile juste ale populatziei romane „de ashi infiintza pe teritoriul locuit de dansa statul sau liber shi independent”. In aceste imprejurari Marele Sfat Natzional din Transilvania convoaca pe 1 dec. 1918 Marea Adunare Natzionala de la Alba Iulia care hotarashte unirea neconditzionata shi pentru totdeauna cu Romania a Transilvaniei Banatului Crishanei shi Maramureshului. Pentru carmuirea Transilvaniei pana la alcatuirea Constituantei Adunarea Natzionala procedeaza la alegerea unei adunari legislative numita Marele Sfat Natzional care la randui numeshte guvernul provizoriu Consiliul Dirigent in frunte cu Iuliu Maniu vicepreshedintele P.N.R. care sa ocupat de instituirea administratziei romaneshti pe teritoriul Transilvaniei; de asemenea Consiliul Dirigent a adoptat Legea pentru reforma agrara in Transilvania precum shi Legea electorala care prevedea introducerea votului universal pentru totzi barbatzii incepand cu varsta de 21 ani. P.N.R. a cashtigat majoritatea voturilor in Transilvania cu prilejul primelor alegeri parlamentare (nov. 1919 in baza votului universal shi la scara Romaniei intregite clasanduse pe primul loc fatza de celelalte formatziuni politice: P.N.L. Partidul TZaranesc din Basarabia Partidul TZaranesc Partidul NatzionalDemocrat Partidul Democrat al Unirii din Bucovina etc.); participa la guvernul Blocului parlamentar condus de Alexandru VaidaVoevod. Pe fondul controverselor iscate in sanul partidului dupa Unirea din 1918 privind viitorul P.N.R. o grupare condusa de Octavian Goga paraseshte partidul shi fuzioneaza (apr. 1920) cu Partidul Poporului. In vederea contracararii dominatziei liberale in viatza politica a tzarii Iuliu Maniu in calitatea de preshedinte al partidului ia initziativa crearii unui mare partid de guvernamant prin fuziunea cu Partidul ConservatorDemocrat (nov. 1922) cu Partidul Natzionalist al Poporului (mart. 1925) iar in 10 oct. 1926 cu Partidul TZaranesc punanduse astfel bazele Partidului NatzionalTZaranesc. Preshedintzi: Nicolae Popea (18811882) Partenie Cosma (18821883) George Baritziu (18841888) Ioan Ratziu (18891890) Vincentziu Babesh (18901902) Gheorghe Pop de Baseshti (19031919) Iuliu Maniu (19191926). A editat publicatziile: „Tribuna” (18841903) „Lupta” (19061910) „Romanul” (19111916; oct.dec. 1918) „Patria” (19191926).

PARTIDUL NATZIONALLIBERAL (P.N.L.) partid creat in ian.mart. 1875 cu prilejul inchegarii coalitziei gruparilor liberale „Coalitzia de la MazarPasha” (dupa numele musulman al englezului Stephen Bartlett Lakeman in casa caruia a avut prima consfatuire) punanduse bazele Partidului Liberal al carui nucleu la format gruparea liberalaradicala constituita in 1861 shi caruia in 1867 i sau raliat liberalii din jurul lui Mihail Kogalniceanu se consolideaza definitiv in timpul guvernarii liberale din perioada 18761888 (cea mai lunga guvernare de partid din istoria Regatului Romaniei) devenind cel mai puternic partid politic din tzara shi cel mai mult timp la guvernare (18671868 18761888 18951899 19011904 19071910 19141917 1918 19221926 1927 19331937). Cu o baza sociala extrem de diversa reprezentativa pentru cele m ai diferite categorii sociale shi avand in frunte reprezentantzi ai familiei Bratianu (cu exceptzia anilor 18921909 shi 19301933) P.N.L. va juca un rol determinant in cristalizarea consolidarea shi modernizarea structurilor socialeconomice shi politice ale societatzii romaneshti in proclamarea independentzei de stat a Romaniei (18771878) iar in anii Primului Razboi Mondial in pregatirea diplomatica shi politica a infaptuirii Marii Uniri (1918); dupa aceea mai ales in rastimpul guvernarii (19221926) va avea un rol insemnat in punerea bazelor noilor structuri ale statului roman shi ale noului regim socialpolitic postbelic. Dea lungul istoriei sale P.N.L. cunoashte mai ales intre 1880 shi 1908 numeroase framantari in sanul lui manifestanduse mai multe disidentze (gruparea liberalradicalilor C.A. Rosetti; gruparea liberalilor de stanga P.S. Aurelian; gruparea liberalilor tineri „Oculta”). Dupa 1930 partidul traverseaza iarashi o perioada de tensiuni shi framantari soldate cu crearea unor grupari politice (gruparea liberalilor „batrani” I.G. Duca gruparea liberalilor „tineri” Gh. Tatarescu shi gruparea liberalilor „georgishti” Gh. Bratianu) interzis la 30 mart. 1938 in urma decretului regal de dizolvare a partidelor politice va continua sa activeze prin liderii sai pana in anul 1944. In nov. 1947 in conditziile reprimarii partidelor politice conducerea P.N.L. anuntza incetarea activitatzii politice a tuturor organizatziilor liberale. In dec. 1989 un Comitet de initziativa constituit din 12 persoane vechi membri ai partidului a reluat activitatea oficiala a P.N.L. consfintzita prin decizia civila a Tribunalului Municipal Bucureshti din 15 mart. 1990. P.N.L. a facut parte prin trei reprezentantzi din Consiliul Provizoriu de Uniune Natzionala (C.P.U.N.) creat la 9 febr. 1990 k organ legislativ shi al puterii de stat pentru conducerea tzarii pana la alegerile parlamentare shi prezidentziale din 20 mai 1990. La 31 mart. 1990 are loc primul Congres al partidului care adopta Statutul Programul shi alege conducerea: preshedinte Radu Campeanu. Continuator al gandirii liberale in programe se regasesc idei k: restructurarea shi dezvoltarea economiei in care statul sa aiba un rol subsidiar garantarea proprietatzii private privatizarea treptata a unitatzilor economice stimularea initziativei individuale dezvoltarea shi consolidarea clasei de mijloc separatzia puterilor in stat respectarea shi garantarea drepturilor fundamentale ale omului shi ale cetatzeanului libertatea de exprimare shi a presei garantarea libertatzii tuturor cultelor religioase respectarea drepturilor minoritatzilor natzionale reintroducerea shi garantarea libertatzii sindicale shi a dreptului de greva etc. La alegerile parlamentare (20 mai 1990) P.N.L. a obtzinut 29 de mandate de deputatzi shi 10 de senatori iar candidatul la preshedentzie al P.N.L. Radu Campeanu a obtzinut locul doi cu 1064% din voturi. K urmare a neintzelegerilor dintre vechii liberali shi grupul tinerilor liberali se produce prima sciziune (12 iul. 1990) ultimii exclushi din P.N.L. infiintzeaza Partidul LiberalAripa Tanara; la 18 oct. 1990 Partidul Socialist Liberal (Nicolae Cerveni) fuzioneaza cu P.N.L. pana in apr. 1992 cand o parte din membrii acestei formatziuni politice sau retras din partid intemeind P.N.L.Conventzia Democratica (P.N.L.C.D.) reprezentand de fapt a doua sciziune in partid. P.N.L. a participat alaturi de alte partide politice la constituirea Conventziei Natzionale pentru Instaurarea Democratziei (C.N.I.D.) transformata (26 nov. 1991) in Conventzia Democratica din Romania (C.D.R.). In guvernul Theodor Stolojan (116 oct. 1991 16 oct. 199119 nov. 1992) P.N.L. a detzinut doua ministere shi un secretariat de stat la Ministerul Afacerilor Externe. La alegerile locale (9 febr. 1992) P.N.L. a obtzinut 14 mandate de primar 576 de consilieri locali shi 30 de consilieri judetzeni dar la alegerile parlamentare P.N.L (care parasise C.D.R. la 11 apr. 1992) candidand pe liste proprii nu a reushit sa treaca pragul electoral de 3% necesar intrarii in Parlament. In aceste conditzii se constituie in sanul partidului Grupul de Reforma Morala shi Politica vizand schimbari in conducerea P.N.L.; exclushi din P.N.L. (2 dec. 1992) membrii Grupului formeaza (21 febr. 1993) impreuna cu P.N.L.A.T. shi cu o grupare desprinsa din P.N.L.C.D. Partidul Liberal 1993 (PL ’93). Congresul de la Brashov (2627 febr. 1993) hotarashte fuziunea cu Noul Partid Liberal (grupare desprinsa din P.N.L.A.T.); Mircea IonescuQuintus preia functzia de preshedinte inlocuindul pe Radu Campeanu. Preshedintele P.N.L. M. IonescuQuintus face publica (3 dec. 1993) hotararea Biroului Permanent al partidului k Radu Campeanu sa fie „decazut” din toate functziile de partid pentru incalcarea statutului partidului shi a conduitei liberale prin nerespectarea de catre acesta a deciziei luate la Congresul din 2627 febr. 1993 de inlocuire a sa din functzia de preshedinte al P.N.L. La Bucureshti shi Brashov sunt convocate doua congrese (5 febr. 1994) ale celor doua aripi din P.N.L. (conduse de R. Campeanu shi respectiv M. IonescuQuintus) care se considera fiecare reprezentanta legitima a partidului. Tribunalul Municipal Bucureshti decide (21 oct. 1994) k aripa IonescuQuintus este reprezentanta legala a P.N.L. Gruparea liberala Radu Campeanu constituie un nou partid (9 mai 1995) denumit Partidul Natzional Liberal (Campeanu). P.N.L. (Quintus) reintegreaza partidul in C.D.R. (20 dec. 1994) pe listele caruia va candida la alegerile locale (iun. 1996) shi parlamentare (3 nov. 1996) reushind sa obtzina 23 de mandate in Camera Deputatzilor shi 17 in Senat. In guvernul de coalitzie C.D.R.U.S.D.U.D.M.R. codus de Victor Ciorbea a detzinut cinci ministere iar in cele conduse de Radu Vasile shi Mugurel Isarescu trei ministere shi secretariatul general al guvernului. In apr. 1997 P.N.L. a absorbit P.N.L.C.D. (Al. Popovici) iar dupa Congresul din 1617 mai 1997 care aduce unele modificari la Statut adopta un nou program shi se reinfiintzeaza functzie de vicepreshedinte ocupata de Valeriu Stoica; are loc fuziunea prin absorbtzie a Partidului Aliantzei Civice (28 mart. 1998) shi a Partidului Liberal (7 sept. 1998). Dupa mai multe tratative cu P.N.TZ.C.D. privind modificarea Statului Aliantzei cat shi a conditziilor de participare la alegerile locale shi parlamentare P.N.L. se autosuspenda din C.D.R. In aceste conditzii participa pe liste proprii in alegerile locale (iun. 2000) obtzinand 850% din numarul mandatelor pentru primari 1002 pentru consilieri locali shi 931% pentru consilieri judetzeni; la alegerile parlamentare (26 nov. 2000) a obtzinut 30 de mandate de deputatzi shi 13 de senatori; candidatul partidului pentru preshedentzie Theodor Stolojan sa plasat pe locul trei cu 1178% din voturi. In turul doi al prezidentzialelor din 10 dec. unde sau confruntat Ion Iliescu shi Vadim Tudor P.N.L. a recomandat electoratului sa voteze „impotriva extremismului”. Dupa analizarea rezultatelor alegerilor (2 dec.) P.N.L. a semnat (27 dec. 2000) cu P.S.D.R. un protocol de sustzinere a guvernului minoritar Adrian Nastase shi de colaborare pe probleme specifice (protocolul a fost reziliat la 18 apr. 2001 P.N.L. asumandushi in totalitate rolul de partid de opozitzie). Congresul P.N.L. (1718 febr. 2001) alege k preshedinte al partidului pe Valeriu Stoica (in urma retragerii lui Mircea IonescuQuintus) modifica Statutul (in sensul acordarii filialelor teritoriale a dreptului de veto asupra listelor electorale pentru Parlament shi a ordinii candidatzilor inscrishi pe liste) shi adopta un nou Program. La 19 ian. 2002 are loc congresul de unificare prin absorbtzie a partidului Aliantza pentru Romania (Ap.R.) Teodor Meleshcanu devenind vicepreshedinte al P.N.L. Preshedintele Valeriu Stoica invinovatzit de o mare parte a membrilor Biroului Permanent Central de o oarecare lipsa de popularitate a partidului renuntza (11 iul. 2002) de a mai candida la Congresul Extraordinar (2425 aug. 2002) recomandand pe Theodor Stolojan care este ales preshedinte cu o majoritate covarshitoare de voturi fatza de contracandidatul sau Ludovic Orban. Congresul adopta un nou statut shi un nou program care pune accentul pe coeziunea P.N.L. shi eficientizarea activitatzii sale. Pentru realizarea unei opozitzii eficiente la 6 shi respectiv 11 febr. 2003 sunt semante protocoale de colaborare intre grupurile parlamentare P.N.L.P.D. din Camera Deputatzilor shi Senat. In paralel P.N.L. a inceput negocieri de fuziune cu Uniunea Fortzelor de Dreapta shi P.N.L. (Campeanu). La 18 apr. 2003 are loc Congresul extraordinar al P.N.L. care a hotarat fuziunea prin absorbtzie a partidului Uniunea Fortzelor de Dreapta. Congresul extraordinar al P.N.L. (27 sept. 2003) aproba in unanimitate fuziunea prin absorbtzie a P.N.L.Campeanu; Radu Campeanu este numit de catre Congres preshedinte fondator al P.N.L.1990. La 28 sept. 2003 au loc simultan congresele P.N.L. shi P.D. de adoptare a „Aliantzei pentru Dreptate shi Adevar” P.N.L.P.D. care shia propus: consolidarea statului de drept garantarea shi respectarea proprietatzii private realizarea unei economii de piatza functzionale stimularea spiritului demersurilor pentru integrarea Romaniei in structurile euroatlantice. Membru al Internatzionalei Liberale (din mart. 1999). Preshedintzi: Ion C. Bratianu (18751891; pana in 18821883 impreuna cu C.A. Rosetti) Dumitru C. Bratianu (18911892) Dimitrie A. Sturdza (18921909) Ion I.C. Bratianu (19091927) Vintila I.C. Bratianu (19271930) Ion Gh. Duca (19301933) Constantin I.C. Bratianu (19341947) Radu Anton Campeanu (19901993) Mircea IonescuQuintus (19932001) Valeriu Stoica (20012002) Theodor Stolojan (20022004) Calin Popescu Tariceanu (20042009) George Crin Laurentziu Antonescu (2009). Editeaza publicatziile: „Romanul” (18661884); „Vointza natzionala” (18841914); „Viitorul” (19141945; 19901992); „Liberalul” (19461947; 19901991).

PARTIDUL NATZIONALTZARANESC (P.N.TZ.) partid care constituie la Bucureshti (10 oct. 1926) in urma fuziunii Partidului TZaranesc (creat in dec. 1918 in Vechiul Regat) condus de Ion Mihalache cu Partidul Natzional (infiintzat in mai 1881) din Transilvania in frunte cu Iuliu Maniu. La conducerea Delegatziei Permanente a fost ales Iuliu Maniu secondat de Ion Mihalache k vicepreshedinte iar k membri: Nicolae Lupu Alexandru VaidaVoevod Paul Bratashanu Mihai Popovici shi Virgil N. Madgearu. P.N.TZ. a cuprins in randurile sale marea majoritatea a tzaranimii o parte a intelectualitatzii precum shi meseriashi mici comerciantzi muncitori; a promovat o ideologie noua tzaranismul care preconiza asigurarea primatului agriculturii in viatza economica a „statului tzaranesc”. In programul P.N.TZ. se regasesc problemele vietzii economice shi socialpolitice ale tzarii cum ar fi: necesitatea adoptarii unei noi Constitutzii care sa garanteze drepturile shi libertatzile democratice responsabilitatea ministeriala shi a functzionarilor publici reforma administrativa pe baza autonomiei locale unificarea legislativa reorganizarea justitziei inclusiv a celei militare intarirea armatei organizarea industriei de razboi organizarea productziei agricole dezvoltarea cooperatziei credite ieftine pentru tzarani incurajarea industriei bazata pe izvoarele de energie ale tzarii sprijinirea industriei tzaraneshti stabilizarea monetara shi echilibrul bugetar recunoashterea unor drepturi pentru muncitori intre care shi acela de a se organiza in sindicate instructzia publica dezvoltarea invatzamantului primar agricol comercial shi industrial precum shi a invatzamantului universitar garantarea libertatzii de conshtiintza libertatea shi protectzia cultelor recunoscute o politica externa intemeiata in primul rand pe mentzinerea shi consolidarea raporturilor cu foshtii Aliatzi din Primul Razboi Mondial indeplinirea cinstita shi loiala a tratatelor stabilirea de relatzii normale cu toate statele shi in chip deosebit cu statele vecine. In timpul celor doua guvernari natzionaltzaraniste (19281931; 19321933) a caror activitate a fost puternic afectata de consecintzele profunde ale crizei mondiale (19291933) au fost promovate un shir de masuri menite sa revigoreze economia natzionala concomitent cu atragerea in virtutea doctrinei „portzilor deschise” a capitalului strain intro seama de activitatzi economice orientare de care sa indepartat in anii celei dea doua guvernari cand sa adoptat o politica vamala protectzionista. In conditziile crizei economice din anii 19291933 au loc framantari sociale dintre care se detasheaza greva minerilor din Lupeni (1929) precum shi grevele muncitorilor petrolishti de pe Valea Prahovei shi ale ceferishtilor de la Atelierele „Grivitza” din Bucureshti (ian.febr. 1933) impotriva carora pentru restabilirea ordinii guvernul a recurs la represiunea armata. Dea lungul existentzei sale P.N.TZ. na fost scutit de erori aprecieri shi orientari neconforme cu realitatea fapt ce sa repercutat negativ in mentzinerea unitatzii randurilor sale sau in pierderea increderii shi influentzei in randul electoratului. Astfel P.N.TZ. a cunoscut din varii motive (structura sociala eterogena deosebire de vedere in modul de abordare a problemelor economice sociale shi politice; conflicte de ordin personal etc.) unele sciziuni; desprinderea in febr. 1927 a grupului condus de dr. N. Lupu shi constituirea sub preshedentzia acestuia a Partidului TZaranesc (in mart. 1934 revine in randurile P.N.TZ.ului); in apr. 1927 o grupare in frunte cu Grigore Filipescu se inscrie in Partidul Poporului; in apr. 1930 gruparea condusa de C. Stere paraseshte partidul shi se constituie Partidul TZaranescDemocrat. Framantarile din P.N.TZ. se adancesc mai ales dupa proclamarea k rege al lui Carol II (la realizarea caruia P.N.TZ. shi conducatorul sau Iuliu Maniu in acel timp primministru a avut un rol important). In iul. 1932 Grigore Iunian demisioneaza din functzia de vicepreshedinte al partidului punand bazele Partidului TZaranescRadical (nov. 1932); in mai 1935 gruparea condusa de Alexandru VaidaVoevod exclusa din P.N.TZ. pentru orientarea de dreapta infiintzeaza organizatzia Frontul Romanesc; in dec. 1935 gruparea condusa de Demetru I. Dobrescu se retrage din P.N.TZ. constituinduse in Comitetele Cetatzeneshti; in dec. 1937 gruparea de „centru” in frunte cu Armand Calinescu consimtzind sa participe la cererea regelui in guvernul O. Goga este indepartata din partid; la 23 febr. 1945 Anton Alexandrescu creeaza Partidul Natzional TZaranesc care a intrat in guvernul Petru Groza iar in ian. 1946 dr. N. Lupu paraseshte P.N.TZ. punand bazele Partidului TZaranescDemocrat. In perioada 19341937 P.N.TZ.. a fost cea mai importanta fortza politica de opozitzie impotriva guvernului liberal condus de Gheorghe Tatarescu. La 25 nov. 1937 sa incheiat un pact de neagresiune electorala intre Iuliu Maniu preshedintele P.N.TZ. shi Corneliu Zelea Codreanu sheful Mishcarii legionare la care a aderat Gheorghe Bratianu preshedintele Partidului Liberalgeorgist shi apoi gruparea lui lui C. Argentoianu shi cu Partidul Evreiesc cu scopul infrangerii liberalilor in alegerile din dec. 1937. Dupa instaurarea regimului autoritar al regelui Carol II activitatea partidelor politice inclusiv a P.N.TZ. a fost interzisa. In conditziile regimului Ion Antonescu P.N.TZ. a aprobat actziunea militara de eliberare a Bucovinei shi nordului Bucovinei ocupate in 1940 de U.R.S.S. shi de pregatire a armatei pentru dezrobirea partzii de nordest a Transilvaniei anexata de Ungaria in baza Dictatului de la Viena (aug. 1940). Dupa lovitura de stat (23 aug. 1944) P.N.TZ. alaturi de celelalte partide democratice traditzionale a dus o politica de restaurare in Romania a unui regim democratic de stavilire a procesului de sovietizare a tzarii. In urma alegerilor din nov. 1946 (cashtigate de tzaranishti dar falsificate de comunishti) autoritatzile au intensificat ofensiva impotriva P.N.TZ. cel mai puternic partid la acea data culminand cu dizolvarea partidului (29 iul. 1947) arestarea liderilor in frunte cu Iuliu Maniu shi Ion Mihalache majoritatea gasindushi sfarshitul in inchisori shi lagare de munca. Unii fruntashi ai partidului au continuat sa activeze in emigratzie iar catziva in tzara. La 22 dec. 1989 Corneliu Coposu Ion Diaconescu Gabriel TZepelea Nicolae IonescuGalbeni lanseaza un apel pentru intrarea in legalitate a partidului iar la 28 dec. 1989 are loc unirea P.N.TZ. cu Partidul Creshtin Democrat sub denumirea Partidul Natzional TZaranescCreshtin Democrat (P.N.TZ.C.D.); se adopta shi o declaratzie programatica privind obiectivele partidului: instaurarea democratziei introducerea unei economii libere shi libertatea religioasa. Partidul a fost reinscris oficial la 7 ian. 1990 fiind prima formatziune politica legalconstituita dupa evenimentele din dec. 1989. Preshedinte provizoriu: Corneliu Coposu. Delegatzia Permanenta a partidului desemneaza (6 apr. 1990) pe Ion Ratziu candidat la preshedentzia tzarii. Participand la alegerile legislative (20 mai 1990) P.N.TZ.C.D. a obtzinut un procentaj modest de numai 256% pentru Adunarea Deputatzilor shi 250% pentru Senat trimitzand in Parlament 12 deputatzi shi un senator iar candidatul partidului la prezidentziale Ion Ratziu sa situat pe locul trei cu 429% din voturi. Primul Congres al P.N.TZ.C.D. (2426 sept. 1990) alege forurile de conducere (preshedinte: Corneliu Coposu) shi aproba Statutul shi Programul. K orientare politicodoctrinara este reprezentantul curentului creshtindemocrat in Romania avand k principii fundamentale: morala creshtina patriotismul luminat democratzia shi dreptatea. In programele partidului se regasesc idei k: privatizarea intregii economii infiintzarea de banci agricole descentralizare shi autonomie locala restitutio in integrum a proprietatzii acolo unde este posibil sau acordarea de despagubiri respectarea principiului separarii puterilor in stat depolitizarea justitziei armatei politziei tolerantza fatza de minoritatzile natzionale reconstructzia morala a societatzii bazate pe trei institutzii traditzionale: familia shcoala shi biserica refacerea deplinei unitatzi natzionale cultivarea legaturilor cu romanii de pretutindeni integrarea in structurile europene shi euroatlantice. P.N.TZ.C.D. a luat parte alaturi de alte partide politice la constituirea (15 dec. 1990) Conventziei Natzionale pentru Instaurarea Democratziei (C.N.I.D.) iar la 26 nov. 1991 impreuna cu partidele din C.N.I.D. shi o parte a formatziunilor civice din Forumul Democratic Antitotalitar (F.D.A.R.) au pus bazele Conventziei Democratice din Romania (C.D.R.; din 1992 dupa retragerea liberalilor Conventzia Democrata Romana). La alegerile legislative (27 sept. 1992) C.D.R. sa situat pe locul doi cu 20% din voturi pentru Camera Deputatzilor shi 202% pentru Senat P.N.TZ.C.D.ului revenindui 41 de mandate de deputatzi shi 21 de senatori iar Emil Constantinescu candidat al C.D.R. la alegerile prezidentziale sa clasat pe locul doi in primul tur de scrutin cu 3124% din voturi iar in turul al doilea a fost invins de Ion Iliescu candidatul F.D.S.N. care a intrunit 614% din voturi. In urma decesului lui Corneliu Coposu (11 nov. 1995) Congresul al IIlea al partidului (1921 ian. 1996) la ales pe Ion Diaconescu in functzia de preshedinte adoptand totodata programul politic shi o rezolutzie privind viitoarea strategie a partidului. Participand la alegerile locale (iun. 1996) C.D.R. a obtzinut un deosebit succes clasanduse pe locul doi cu 1202% din mandatele de primari 1638% din mandatele pentru consilierii locali shi 1787% din mandate pentru consilierii judetzeni; la alegerile legislative (3 nov. 1996) C.D.R. a obtzinut 3017% din voturi pentru Camera Deputatzilor shi 3070% din voturi pentru Senat P.N.TZ.C.D.ului revenindui 83 de mandate de deputatzi shi 27 de senatori. In guvernul de coalitzie C.D.R.U.S.D.U.D.M.R. potrivit algoritmului stabilit P.N.TZ.C.D. a detzinut postul de premier (Victor Ciorbea Radu Vasile shi a sprijinit desemnarea independentului politic Mugurel Isarescu) shi majoritatea portofoliilor guvernamentale. Pe fondul retragerii de catre Biroul de Conducere Coordonare shi Control (B.C.C.C.) al P.N.TZ.C.D. a sprijinit politic (mart. 1998 shi respectiv dec. 1999) premierilor Victor Ciorbea shi Radu Vasile se produce sciziunea P.N.TZ.C.D. primul punand bazele partidului Aliantza Natzionala Creshtin Democrata (A.N.C.D.) iar cel deal doilea Partitul Popular din Romania (P.P.D.R.). La shedintza Delegatziei Permanente (2830 ian. 2000) sa stabilit strategia partidului pentru alegerile locale sa modificat Statutul (B.C.C.C. a fost transformat in Biroul Permanent) shi sau efectuat schimbari la nivelul conducerii (Ioan Mureshan promovat primvicepreshedinte Remus Oprish secretar general). La alegerile locale (iun. 2000) C.D.R. a obtzinut rezultate modeste: 498% pentru mandatele de primari 697% pentru consilieri locali shi 908% pentru consilieri judetzeni la care sa adaugat ruperea de catre liberali a legaturilor cu C.D.R. In aceste conditzii in vederea alegerilor legislative shi prezidentziale P.N.TZ.C.D. a luat initziativa constituirii unei noi aliantze politice Conventzia Democrata Romana 2000 (7 aug.) in componentza U.F.D. F.E.R. la care au aderat Partidul Moldovenilor (17 aug.) shi A.N.C.D. (20 aug.) iar pentru alegerile prezidentziale a sustzinut candidatura premierului independent Mugurel Isarescu. La alegerile legislative (26 nov. 2000) Conventzia Democrata Romana 2000 a obtzinut 504% pentru Camera Deputatzilor shi 529% pentru Senat procente insuficiente pentru o aliantza care trebuia sa realizeze 10% din totalul voturilor valabil exprimate pentru a intra in Parlament. In urma eshecului inregistrat in alegeri conducerea P.N.TZ.C.D. in frunte cu preshedintele Ion Diaconescu asumandushi responsabilitatea ishi da demisia colectiva. Congresul extraordinar al partidului (1920 ian. 2001) alege o noua conducere (preshedinte Andrei Marga primvicepreshedinte Vasile Lupu secretar general Catalin Chiritza preshedinte de onoare Ion Diaconescu) careshi propune restructurarea shi restabilirea popularitatzii partidului. Dupa un inceput promitzator (elaborarea unui nou statut shi a unui nou program infiintzarea Institutului de Studii CreshtinDemocratice semnarea la 6 mart. 2001 a protocolului de fuziune prin absorbtzie a A.N.C.D. de catre P.N.TZ.C.D. etc.) preshedintele Andrei Marga demisioneaza din cauza obstructziilor permanente a unor membri ai Biroului Executiv Central. In aceste conditzii de grava criza Delegatzia Permanenta (7 iul. 2001) alege k preshedinte interimar pe Victor Ciorbea shi suspenda din functziile de conducere pe Vasile Lupu shi Catalin Chiritza; aceshtia respingand hotararile luate de Delegatzia Permanenta anuntza convocarea unui Congres Extraordinar la 17 aug. 2001. La 14 aug. 2001 are loc un Congres Extraordinar care pe baza motziunii „Fortza Unitatzii” alege pe Victor Ciorbea preshedinte al P.N.TZ.C.D. shi anuleaza toate hotararile luate incepand de la Congresul din ian. 2001 validand in acelashi timp excluderea din partid a celor din gruparea V. LupuC. Chiritza. Congresul din 1719 aug. 2001 intrunit din initziativa lui Lupu shi Chiritza hotarashte crearea Partidului PopularCreshtin dar Tribunalul a decis sa dea cashtig de cauza gruparii V. Ciorbea considerata reprezentanta legala a P.N.TZ.C.D. In cursul anului 2002 shi inceputul lui 2003 conducerea P.N.TZ.C.D. a initziat un program de masuri in vederea accelerarii relansarii partidului k alternativa creshtindemocrata la guvernarea P.S.D. Preshedintzi: Iuliu Maniu (19261933; 19371947); Ion Mihalache (19331937); Corneliu Coposu (19901995); Ion Diaconescu (19952000); Andrei Marga (ian.iul. 2001); Victor Ciorbea (20012004); Gheorghe Ciuhandu (20042007). Editeaza publicatzia: „Dreptatea” (19271938; 19441945; 19461947; reapare saptamanal din 1990 cu intreruperi).