SARBATOÁRE sarbatori s. f. 1. Solemnitate sarbatorire; ziua consacrata acestei solemnitatzi. ♦ Zi in care nu se lucreaza. ◊ Sarbatoare legala = zi (stabilita in mod oficial) in care intreprinderile shi institutziile nu lucreaza. Sarbatoare natzionala = zi (de odihna) in care se cinsteshte un eveniment important din istoria tzarii. ◊ Loc. adj. shi adv. De sarbatoare sau de sarbatori = festiv sarbatoresc stralucitor. ◊ Loc. adv. In (sau de) sarbatori = cu ocazia sarbatorilor in timpul sarbatorilor (religioase); p. restr. in timpul Pashtilor sau al Craciunului. ♦ (Art. adverbial) In zilele de sarbatoare (1). Sarbatoarea nu se lucreaza. 2. Zi consacrata serviciului divin pentru celebrarea unui eveniment religios sau pentru sarbatorirea unui sfant. Serba + suf. atoare.

sarbatoare [At: PSALT. 147 / V: (inv) ~bot~ ser~ / Pl: ~ori / GD: ~orii (rar) ~i / E: sarba + atoare] 1 sf Zi (ori succesiune de zile) consacrata celebrarii unui eveniment religios ori comemorarii unui sfant (shi in care de obicei au loc solemnitatzi respectarea unor ritualuri intreruperea activitatzii obishnuite) Si: (ivp) praznic (inv) sarbatorie (3). 2 sf (Pgn) Zi (ori succesiune de zile) in care se serbeaza un eveniment un personaj de seama o categorie de oameni etc. (shi in care de obicei au loc solemnitatzi respectarea unor ritualuri intreruperea activitatzii obishnuite etc.) Si: (ivp) praznic (inv) sarbatorie (4). 3 sf (Pex) Zi oficiala de odihna. 4 sf (Mpl) Perioada din jurul in timpul Craciunului a Anului Nou sau a Pashtelui. 5 sf (Iuz; is) ~a muncii 1 Mai ziua solidaritatzii celor ce muncesc din lumea intreaga. 6 sf (D. zile; ila) De ~ sau de ~ori In care se sarbatoreshte ceva sau cineva. 7 sf (D. zile; ial) In care (oficial) nu se lucreaza Si: de odihna. 89 sf (Iljv) De ~ de ~ori (K) pentru sarbatoare (1). 1011 sf (Ial) (In mod) festiv. 12 sf (Reg; d. cai; ila) De ~ Care este folosit de sarbatori (1) sau in ocazii deosebite. 13 sf (Reg; ie) Imparte ~orile (pe drum) Se spune despre o persoana care ishi pierde vremea care umbla fara rost. 14 sf (Reg; is) ~n casa Se spune pentru a evita discutzii jenante cand sunt fete de fatza. 15 av (If ~a ~orile) In zilele de sarbatoare (1). 1617 av (Iaf) La (ori in) fiecare sarbatoare. 18 sf Eveniment foarte placut emotzionant etc. 19 sf Prilej de mare bucurie de deosebita placere. 20 sf (Asr) Sarbatorire (3).

SARBATOÁRE sarbatori s. f. 1. Zi in care se comemoreaza sau se sarbatoreshte un eveniment important organizanduse adesea diferite serbari solemnitatzi demonstratzii etc. shi in care de obicei se intrerupe activitatea obishnuita; p. ext. zi oficiala de odihna. ◊ Sarbatoarea muncii = 1 Mai ziua solidaritatzii internatzionale a celor ce muncesc. Sarbatoare natzionala = zi (de odihna) in care se cinsteshte un eveniment important din istoria patriei. Sarbatoare legala = zi (stabilita in mod oficial) in care intreprinderile shi institutziile nu lucreaza. ◊ Loc. adj. shi adv. De sarbatoare sau de sarbatori = festiv sarbatoresc stralucitor. ◊ Loc. adv. In (sau de) sarbatori = cu ocazia sarbatorilor in timpul sarbatorilor (religioase); p. restr. in timpul Pashtilor sau al Craciunului. ♦ (Art. adverbial) In zilele de sarbatoare (1). Sarbatoarea nu se lucreaza. 2. Sarbatorire serbare; festivitate petrecere. Serba + suf. atoare.

SARBATOÁRE sarbatori s. f. 1. (In practicile religioase) Zi consacrata serviciului divin pentru comemorarea unui eveniment din istoria religioasa sau in onoarea unui sfint. De data asta se nimerise k sarbatorile creshtineshti sa le facem shi noi dupa lege pe loc in port. BART S. M. 96. Cind venea dumineca shi sarbatorile fata babei era impopotzata. CREANGA P. 284. Patria e aducereaaminte de zilele copilariei... coliba parinteasca cu copaciul cel mare din pragul ushii dragostea mamei... ciinele care se juca cu noi sunetul clopotului bisericii satului ce ne vesteshte zilele frumoase de sarbatoare. RUSSO S. 135. ◊ Loc. adv. In (sau de) sarbatori = cu ocazia sarbatorilor in timpul sarbatorilor. Dealul e cu spini acum Zarea mohorita. Nu mai sint copii salerge Dupa cuiburi dupa flori! SHi pe culmi in sarbatori Nimeni nu mai merge! COSHBUC P. I 260. Foaie alba colilie Zi mati sa te dea mie Cami eshti draga dintro mie Sa te dea de sarbatori Cind e cimpul plin de flori. TEODORESCU P. P. 270. Cind il vad dumineca Mi se rupe inima Cind il vad in sarbatori Mereu ma iau la fiori. JARNÍKBIRSEANU D. 91. ◊ Loc. adj. shi adv. (In opozitzie cu de toate zilele obishnuit) De sarbatoare (sau de sarbatori) = festiv sarbatoresc stralucitor. Vai de mine baiete mi se pare k teai culcat in camasha de sarbatori! REBREANU I. 45. Mario o sa vie boierii... Sa nembracam de sarbatoare. DELAVRANCEA A. 99. Cind se imprashtie faima venirei lui ziuashi muie aerul in lumina de sarbatoare. EMINESCU N. 27. ♦ (In opozitzie cu zi lucratoare) Zi in care nu se lucreaza. Daca des sarbatori faci nu o sa aibi ce sambraci. PANN P. V. I 150. Un plug mare k prinsei SHi cuun bou il injugai SHi de lucru mapucai K saracul nare soare Nici zile de sarbatoare Ci tot zile lucratoare! ALECSANDRI P. P. 169. ◊ Sarbatoare legala = zi (stabilita in mod oficial) in care intreprinderile shi institutziile nu lucreaza. 2. Zi in care se comemoreaza sau se sarbatoreshte un eveniment important organizinduse serbari solemnitatzi sau demonstratzii shi care de obicei este stabilita in mod oficial k zi de odihna. Muncitorii tehnicienii shi functzionarii au lucrat zilele acestea un schimb de onoare in cinstea zilei de 1 Mai mareatza sarbatoare a solidaritatzii internatzionale a oamenilor muncii. SCINTEIA 1953 nr. 2649. ◊ Sarbatoarea muncii = 1 Mai ziua solidaritatzii internatzionale a celor ce muncesc. In mai cind rozelenfloresc Scaldaten aurul din soare Popoarele sarbatoresc A muncii sfinta sarbatoare. DEMETRESCU O. 80. Sarbatoare natzionala = zi de odihna in cinstea sau in amintirea unui eveniment din istoria tzarii. Pentru poporul nostru ziua de 23 August este cea mai mare sarbatoare natzionala. SCINTEIA 1951 nr. 2114. 3. Sarbatorire serbare; festivitate petrecere. A fost o mare shi penibila sarbatoare de familie. CAMIL PETRESCU U. N. 40. Altadata aparitzia tatalui era o adevarata sarbatoare. Ii sareau de git pe urma incepeau scotocirile. SAHIA N. 96. Intro zi zinele plecara la o sarbatoare la alte zine. ISPIRESCU L. 149. 4. (Adverbial in forma sarbatoarea) In zilele de sarbatoare (1 3). Sarbatoarea oamenii trec aici cu barci shi vapoare se odihnesc petrec. STANCU U.R.S.S. 197. Sarbatoarea cind venea in sat popa il ispitea sa afle cu ce se indeletniceshte orindarul cel nou. SADOVEANU O. VIII 254. Adeseori sarbatoarea in fundul mindrei gradini a gazdei mele jos pe iarba verde priveam in tihna maiastra frumusetze a firii. PAUNPINCIO P. 123.

SARBATOÁRE ~óri f. 1) Zi stabilita in mod oficial pentru marcarea unui eveniment important (in care de obicei nu se lucreaza). ◊ De ~ sarbatoresc; festiv. 2) Manifestare solemna organizata cu un anumit prilej. ~ sportiva. 3) Zi in care este marcat traditzional un eveniment in conformitate cu un obicei sau cu regulile cultului religios. ~orile Craciunului. ◊ ~ori fericite! formula de urare adresata cuiva cu ocazia unei sarbatori traditzionale. [ G.D. sarbatorii] /a serba + suf. ~atoare

sarbatoare f. 1. zi consacrata ceremoniilor civile sau religioase: sarbatoare natzionala sarbatoarea Pashtilor; 2. petreceri publice sau private: sarbatoare patronala sarbatoare de familie. [Tras din serbà]. V. Sarbatori.

sarbatoáre f. pl. orĭ (d. sarbez). Zi de ceremonie religioasa k zilele sfintzilor Craciunu Pashtele Inaltzarea.

SARBATORÉSC EÁSCA sarbatoreshti adj. De sarbatoare; solemn festiv. Sarbatoare + suf. esc.

sarbotoare sf vz sarbatoare

serbatoare sf vz sarbatoare

túlburasarbatoáre sint. s. (frantzuzism) Persoana care strica buna dispozitzie a altora ◊ „O trupa de «tulburasarbatoare» a patruns in sala.” R.lit. 32/94 p. 11 (trad. fr. troublefête)

Sarbatori f. pl. iata pe cele principale: sarbatori imparateshti cele in onoarea Mantuitorului shi a sfintei Fecioare; ele sunt in numar de 12 shi anume: Nashterea Nascatoarei de Dumnezeu Inaltzarea sfintei Cruci Intrarea in Biserica Nashterea Mantuitorului Botezul Domnului Intampinarea Domnului Bunavestire Schimbarea la fatza Adormirea Maicii Domnului Intrarea Domnului in Ierusalim Inaltzarea Domnului Pogorirea Duhului Sfant shi Sfanta Treime; sarbatori mobile cari nu revin anual la aceeash data k Pashte Rusalii etc.; sarbatori natzionale cele tzinute in amintirea unor insemnate evenimente istorice: Proclamarea Independentzei shi a Regatului (10 Maiu) Unirea Principatelor (24 Ianuarie) shi ziua Eroilor (in ziua Inaltzarii); sarbatori shcolare cand shcoalele au vacantza: toate sarbatorile imparateshti shi cele natzionale toate duminicile de peste an apoi: 30 Ianuarie 23 Aprilie 21 Maiu 8 Septemvrie 26 Octomvrie 8 Noemvrie 6 Decemvrie vacantza Craciunului a Pashtilor vacantziile mari din Iulie shi August precum shi ziua Patronului shcoalei; sarbatori superstitzioase cele ramase din timpurile de idolatrie shi tzinute de popor mai ales la tzara: Rusalii Foca Ilie Palie Pantelii Rapotini Dragaica Paparudele Circovii Pilipii Ciurica etc. (v. aceste nume).

sarbatoáre s. f. g.d. art. sarbatórii; pl. sarbatóri

sarbatoáre s. f. g.d. art. sarbatórii; pl. sarbatóri

sarbatoare tori.

SARBATOÁRE s. 1. zi festiva (inv. shi pop.) praznic (inv.) sarbatorie. (Azi e mare ~ nu se lucreaza.) 2. v. festivitate. 3. v. sarbatorire.

SARBATOÁRE s. v. festivitate petrecere serbare.

SARBATOARE s. 1. zi festiva (inv. shi pop.) praznic (inv.) sarbatorie. (Azi e mare ~ nu se lucreaza.) 2. festivitate solemnitate. (~ dezvelirii monumentului.) 3. sarbatorire serbare. (~ nuntzii lor.)

sarbatoare s. v. FESTIVITATE. PETRECERE. SERBARE.

sarbatori s. pl. v. CICLU. MENSTRUATZIE. PERIOD.