nastrushnic ~a a [At: GANE N. 11 15 / V: (reg) ~trash~ / Pl: ~ici ~ice / E: ns cf slv нєстро жєнъ] 1 Care depasheshte prin proportzii intensitate calitate etc. limitele obishnuite Si: extraordinar nemaipomenit. 2 Care iese din comun Si: bizar ciudat curios neobishnuit straniu. 3 Nelalocul lui Si: sucit.

NASTRÚSHNIC A nastrushnici e adj. Extraordinar strashnic grozav. Urcau din nou sapind tuneluri Surpau la brazi sa faca puntzi SHiaveau nastrushnice dueluri Cu urshi mai mari shi... mai maruntzi. ANGHELIOSIF C. M. I 119. ♦ Ciudat bizar. Sa zicem insa k printro nastrushnica imprejurare galantarele shi tarabele ar fi infatzishat dintro data belshug de marfuri. PAS Z. IV 52. Locuitorii strazii aparura cu paltoane shi cojoace vechi shi cu caciuli nastrushnice. SADOVEANU O. VIII 155.

NASTRÚSHNIC ~k (~ci ~ce) 1) Care surprinde prin felul de a fi; straniu; anapoda; neobishnuit; ciudat; bizar. Idee ~k. 2) pop. Care se tzine de nazbatii; nazbatios; poznash; shotios. /cf. sl. nestruženu

nastrushnic a. (ironic) strashnic grozav: imi vine o idee nastrushnica AL. [Forma intensiva din strashnic].

nastrushnic a adj. (cp. cu strashnic shi nastrashnic). Est. Fam. Excentric fantastic: ideĭe nastrushnica. Adv. In mod nastrushnic.

nastrashnic ~a a vz nastrushnic

nastrúshnic adj. m. pl. nastrúshnici; f. nastrúshnica pl. nastrúshnice

nastrúshnic adj. m. pl. nastrúshnici; f. sg. nastrúshnica pl. nastrúshnice

NASTRÚSHNIC adj. v. neobishnuit.

NASTRUSHNIC adj. bizar ciudat curios excentric extravagant fantasmagoric fantezist inexplicabil insolit neobishnuit original paradoxal singular straniu (livr.) abracadabrant (rar) strain (pop.) pidosnic pocit poznash (Mold.) deshantzat (Transilv. Ban. shi Olt.) shod (inv.) ciudos (grecism inv.) paraxin (fam.) sanchiu (fam. fig.) fistichiu intors sucit trasnit. (Ce chestie ~!)