optziuni
  • info

17 definitzii pentru mura (fruct)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MÚRA1 mure s. f. Fructul comestibil negru shi lucios al murului1. ◊ Expr. Muran gura = lucru (obtzinut) fara munca fara osteneala dea gata. Lat. mora (pluralul devenit sg. al lui morum „mura”).

MÚRA1 mure s. f. Fructul comestibil negru shi lucios al murului1. ◊ Expr. Muran gura = lucru (obtzinut) fara munca fara osteneala dea gata. Lat. mora (pluralul devenit sg. al lui morum „mura”).

mura1 [At: BIBLIA (1688) 7021/43 / V: (reg) ~re (Pl shi: ~ri) / Pl: ~re / E: ml morum] 1 sf (Bot; irg) Duda. 2 sf (Bot; shic ~renegrii ~neagra ~depadure ~derug ~reurseshti ~reromaneshti) Fruct comestibil negru shi lucios al murului2. 3 sf (Ias) Fruct al rugului. 4 sf (Ils) ~ in gura Lucru dea gata obtzinut fara osteneala. 5 sf (Reg; ie) A lua cuiva ~ra din gura Ai lua cuiva un lucru de a carui stapanire se credea sigur. 6 a (Reg) De culoare neagra k mura1 (2). 7 sf (Trs) Afina. 8 sfp (Reg; ic) ~reroshii (sau ~decasa) Zmeura cultivata. 9 sfp (Trs) Frecatzei.

MÚRA mure s. f. 1. Fructul comestibil negru shi lucios asemanator cu smeura al murului1. Vad in zori cum merg sadune Mure fetele. COSHBUC P. I 262. Ea culege fragi shi mure De sub brazi de prin tufari. ALECSANDRI P. A. 154. Spun lamurit Cum au mers urshii la o bataie SHi cite mure ei au jertfit. ALEXANDRESCU M. 349. Frumos e badea la gura K shi roua de pe mura. HODOSH P. P. 62. (in metafore shi comparatzii) Mai mare dragul sa fi privit pe Davidica... cu ochii mari negri k murele shi scinteietori k fulgerul. CREANGA A. 95. Din ochi negri itzi da mure Ce shtiu mintzile sa fure. BELDICEANU P. 85. Pentru ochi k murele Ocolesc padurile.JARNÍKBIRSEANU 18. Ochishorii lin Mura cimpului! ALECSANDRI P. P. 3. ◊ Expr. (In constructzie cu verbele «a da» «a pica» «a ashtepta» «a vrea» etc.) Mura in gura = fara munca fara oboseala dea gata. Cum sai pice lui mura in gura o bucatzica asha de buna. ISPIRESCU M. V. 35. 2. Mur1. Rugii murelor cu flori tirzii shi albe atirnau intre crapaturile catifelate de mushchi. C. PETRESCU S. 215. Acolon ochi de padure Linga trestia cea lina SHi sub bolta cea senina Vom shedea in foi de mure. EMINESCU O. I 54.

MÚRA ~e f. Fructul murului. * Murangura ceva obtzinut fara osteneala dea gata. /< lat. mora

MURA s. f. (Ban.) Cheag. Murĕ. Intestinum constius. (i. l. d. crassius). AC 354. Etimologie: cf. alb. mullë.

mura f. 1. rodul murului; 2. Tr. duda: ochi negri k murele; 3. pl. murele gatului amigdale; 4. ranza (la bou). [Lat. MORA].

1) múra f. pl. e (lat. môrum pop. môra a. i.; it. cat. sp. mora vfr. meure nfr. mûre pg. amora). Fructu muruluĭ: o cofa de mure. Ochĭ k murele ochĭ negri shi frumoshĭ. A ashtepta mura’n gura a ashtepta cishtig fara munca para malaĭatza. Amigdala (ghindura) la gitu vitelor. V. momitza 2.

mure3 sf vz mura1

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

múra s. f. g.d. art. múrei; pl. múre

múra (glanda fruct parama) s. f. g.d. art. múrei; pl. múre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MÚRA s. (BOT.) (reg.) pomitza.

MÚRA s. v. duda pipota ranza saramura stomac macinator.

MURA s. (BOT.) (reg.) pomitza.

mura s. v. DUDA. PIPOTA. RINZA. SARAMURA.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a ashtepta sai pice muran gura expr. (pop.) a nu actziona pentru atingerea unui scop; a ramane impasibil intro situatzie in care sar impune o actziune imediata

ai da cuiva muran gura expr. ai da cuiva aproape integral solutzia unei probleme care ar trebui so rezolve singur.

muran gura expr. lucru fara munca / fara osteneala / dea gata.

Intrare: mura (fruct)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mura
  • mura
plural
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mure
  • murei
plural
  • mure
  • murelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mura, muresubstantiv feminin

  • 1. Fructul comestibil negru shi lucios al murului. DEX '09 DLRLC
    sinonime: duda pomitza diminutive: murishoara
    • format_quote Vad in zori cum merg sadune Mure fetele. COSHBUC P. I 262. DLRLC
    • format_quote Ea culege fragi shi mure De sub brazi de prin tufari. ALECSANDRI P. A. 154. DLRLC
    • format_quote Spun lamurit Cum au mers urshii la o bataie SHi cite mure ei au jertfit. ALEXANDRESCU M. 349. DLRLC
    • format_quote Frumos e badea la gura K shi roua de pe mura. HODOSH P. P. 62. DLRLC
    • format_quote in comparatzii / la comparativ Mai mare dragul sa fi privit pe Davidica... cu ochii mari negri k murele shi scinteietori k fulgerul. CREANGA A. 95. DLRLC
    • format_quote metaforic Din ochi negri itzi da mure Ce shtiu mintzile sa fure. BELDICEANU P. 85. DLRLC
    • format_quote in comparatzii / la comparativ Pentru ochi k murele Ocolesc padurile. JARNÍKBIRSEANU D. 18. DLRLC
    • format_quote metaforic in comparatzii / la comparativ Ochishorii lui Mura cimpului! ALECSANDRI P. P. 3. DLRLC
    • chat_bubble Muran gura = lucru (obtzinut) fara munca fara osteneala dea gata. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cum sai pice lui mura in gura o bucatzica asha de buna. ISPIRESCU M. V. 35. DLRLC
  • 2. Mur. DLRLC
    sinonime: mur
    • format_quote Rugii murelor cu flori tirzii shi albe atirnau intre crapaturile catifelate de mushchi. C. PETRESCU S. 215. DLRLC
    • format_quote Acolon ochi de padure Linga trestia cea lina SHi sub bolta cea senina Vom shedea in foi de mure. EMINESCU O. I 54. DLRLC
etimologie:
  • limba latina mora (pluralul devenit singular al lui morum „mura”). DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.