MÁMA mame s. f. 1. Femeie considerata in raport cu copiii ei nume care il dau copiii acestei femei cand i se adreseaza sau cand vorbesc despre dansa; maica muica mamaie mamaca neneaca. ◊ Loc. adj. De mama = (despre relatzii de rudenie) care se afla in linie materna. ◊ Expr. Vai de mama mea (sau ta lui etc.) = vai de mine (sau de tine de el etc.). (De) mama focului = grozav strashnic extraordinar. La mama dracului = foarte departe. De cand mama ma (sau tea la etc.) facut = de cand sunt (sau eshti este etc.) pe lume; de totdeauna. De (sau pe) cand era mama fata (mare) = de foarte multa vreme. (Pop.) A cere cat pe masa = a pretinde un pretz exagerat. O mama de bataie = o bataie strashnica. ♦ Femela unui animal in raport cu puii ei. 2. (La voc.) Termen (afectuos) cu care o femeie se adreseaza copiilor ei sau p. ext. unei persoane mai tinere. 3. Termen de politetze folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (in varsta). 4. Compuse: Mamamare (sau pop. batrana buna) = bunica. Mamasoacra = soacra. Mama (sau muma)padurii (sau padurilor) = a) personaj din mitologia populara inchipuit de obicei k o batrana urata shi rea care umbla prin paduri ademenind copii ucigand oameni etc.; b) planta erbacee parazita cu tulpina fara frunze acoperita cu solzi shi cu flori purpurii (Latharea squamaria). 5. Fig. Izvor cauza. [Var.: (reg.) múma s. f.] Lat. mamma.

MÁMA mame s. f. 1. Femeie considerata in raport cu copiii ei nume care il dau copiii acestei femei cand i se adreseaza sau cand vorbesc despre dansa; maica muica mamaie mamaca neneaca. ◊ Mama eroina = (In trecut) titlu care se acorda femeilor cu cel putzin zece copii in viatza. ◊ Loc. adj. De mama = (despre relatzii de rudenie) care se afla in linie materna. ◊ Expr. Vai de mama mea (sau ta lui etc.) = vai de mine (sau de tine de el etc.). (De) mama focului = grozav strashnic extraordinar. La mama dracului = foarte departe. De cand mama ma (sau tea la etc.) facut = de cand sunt (sau eshti este etc.) pe lume; de totdeauna. De (sau pe) cand era mama fata (mare) = de foarte multa vreme. (Pop.) A cere cat pe masa = a pretinde un pretz exagerat. O mama de bataie = o bataie strashnica. ♦ Femela unui animal in raport cu puii ei. 2. (La voc.) Termen (afectuos) cu care o femeie se adreseaza copiilor ei sau p. ext. unei persoane mai tinere. Florico mama sa ne scrii!. 3. (In sintagmele) Mama mare (sau pop. batrana buna) = bunica. Mama soacra = soacra. 4. Termen de politetze folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (in varsta). 5. Compus: mama (sau muma)padurii (sau padurilor) = a) personaj din mitologia populara inchipuit de obicei k o batrana urata shi rea care umbla prin paduri cantand sau bocind ademenind copii sau chiar mancand oameni; b) planta erbacee parazita cu tulpina fara frunze acoperita cu solzi shi cu flori purpurii (Latharea squamaria). 6. Fig. Izvor cauza. [Var.: (reg.) múma s. f.] Lat. mamma.

mamapadurii f. 1. zina rea de padure care se atzine la marginea codrului shi (sub forma unei babe garbove shi sgarcite) momeshte pe cei ratacitzi sai pearza; 2. fiintza monstruoasa urita shi spaimantatoare: lual’ar mamapadurii! 3. numele unei plante de padure (Asperula odorata).

!mumapadurii (planta; boala; femeie urata shi rea) s. f. art. g.d. art. mumeipadurii

!MumaPadurii (personaj) s. propriu f. art. g.d. art. MumeiPadurii

múmapadúrii / mámapadúrii (planta boala femeie urata shi rea) s. f. art. g.d. art. múmeipadúrii / mámeipadúrii

MúmaPadúrii / MámaPadúrii (personaj) s. propriu f. g.d. MúmeiPadúrii / MámeiPadúrii

MúmaPadúrii v. MamaPadurii

mámapadúrii v. múmapadúrii

MámaPadúrii v. MúmaPadúrii

mámapadúrii (planta boala femeie urata shi rea) s. f.

MámaPadúrii/MúmaPadúrii s. pr. f. art. g.d. MámeiPadúrii/MúmeiPadúrii

MUMAPADÚRII s. v. caloian.

mumapadurii s. v. CALOIAN.

MAMAPADÚRII s. v. barbapopii naprasnica sanzienedepadure vinaritza.

MUMAPADÚRILOR s. v. mamapadurii.

mamapadurii s. v. BARBAPOPII. NAPRASNICA. SINZIENEDEPADURE. VINARITZA.

MUMAPADURII personaj din basmele populare romaneshti. Simbol al fortzelor negative ale naturii este dushmana eroilor pozitivi. Traieshte singuratica in inima padurii are o infatzishare grotesca este plina de rautate shi marginita. Totdeauna este invinsa de fortzele binelui.

LATHRAEA L. MAMA PADURII fam. Scrophulariaceae. Gen originar din Europa Asia in paduri umede parazite pe planta lemnoase 5 specii. Flori (caliciul 4fidat lobii latzi campanulat cilindrul corolei drept cu buze erecte buza inferioara cu 3 lobi mai scurta decit cea superioara care este lata zdrentzuita sau in forma de coif 4 stamine) albe galbene albastrui roshii in raceme unilaterale pendente. Tulpina scvamoasa ramificata la baza. Rizom ramificat invelit cu scvamele carnoase albe.