MÓINA (2) moine s. f. 1. Timp mai calduros shi umed care urmeaza iarna dupa o perioada de inghetz; p. gener. timp umed shi cetzos; moloshag. 2. Teren agricol lasat necultivat unul sau mai multzi ani (pentru ashi spori proprietatzile productive). ♦ (Pop.) Ogor. Cf. moale.

moina² sf [At: REV. CRIT. IV 145 / Pl: ~e / E: nct] (Trs) Maciuca (1).

moina¹ sf [At: CARAGIALE O. VII 158 / Pl: ~ne / E: ns cf moale¹ moishte] 1 Timp umed shi relativ calduros de obicei cu cerul innorat in timpul iernii dupa o perioada de temperaturi scazute SHi: (reg) mocirloasa moishte (1) moishteala moishtina (1) moleshitza moloshag Vz tomoroaga^[1] tulnic. 2 (Pex; rar) Umezeala. 3 (Pex; rar) Ploaie. 4 (Reg; is) ~ galbena Mana (4). 5 (Trs) Loc mocirlos Si: (reg) moishte (2) moishtina (2) rodina. 6 (Pop) Bucata de pamant cultivata sau cultivabila Si: ogor (reg) moishte (3). 7 Teren lasat necultivat o perioada de timp Si: parloaga (reg) mejdina (2) morhoanca morunca navaloaca noroi rat. 8 Pamant nelucrat Si: tzelina. 9 (Reg) Porumbishte. 10 (Olt) Parte moale a bratzului. 11 (Olt) Incheietura a mainii. 12 (Iht; reg) Grindel (Cobitis barbatula).

MÓINA moine s. f. 1. Timp mai calduros shi umed care urmeaza iarna dupa o perioada de inghetz; p. gener. timp umed shi cetzos; moloshag. 2. Teren agricol lasat necultivat unul sau mai multzi ani (pentru ashi spori proprietatzile productive). ♦ (Pop.) Ogor. Cf. moale.

MÓINA s. f. 1. Timp umed shi calduros de obicei cu ceatza sau ploaie care urmeaza iarna dupa o perioada de ger (cind se topeshte zapada). Afara se vedea padurea ushor ninsa subt un cer albastru shi insorit de moina. SADOVEANU B. 58. E o zi de moina parcai primavara. VLAHUTZA O. A. 388. Ciobanii stau in jurul vetrei Afarai negura shi moina. DEMETRESCU O. 75. ♦ Timp umed cu ceatza sau cu ploaie in oricare anotimp. 2. Cimp muiat de ploaie; cimp necultivat unul sau mai multzi ani pentru a fi lasat sa se odihneasca. Eu cu muierea shi cu copila mea lazuiram citeva saptamini la moina. RETEGANUL la CADE. Boii mei cind aud doina Ara tzelina shi moina. La NEGRUZZI S. II 26. Aratura de popushoi in moina. I. IONESCU D. 152. Pronuntzat: moina.

MÓINA f. Vreme umeda shi relativ calduroasa care se stabileshte iarna dupa perioada inghetzurilor; timp moale. 2) Teren agricol lasat necultivat pentru ai spori productivitatea. [G.D. moinei; Sil. moi] /cf. moale

moina f. 1. tzarina muiata de ape: boii ara tzelina shi moina NEGR.; 2. timp ploios; 3. Zool. grindel. [Slav. MOĬNŬ].

móĭna f. pl. e (d. a se muĭa). Timp caldutz cind se topeshte gheatza shi zapada. TZarina pamint arat (in opoz. cu tzelina). Molan molete virlan.

móina s. f. g.d. art. móinei; (terenuri) pl. móine

móina s. f. (sil. moi) g.d. art. móinei; (terenuri) pl. móine

MÓINA s. (MET.) (reg.) moishte moishteala moishtina moleshnitza moloshag. (Vreme urata cu ~.)

MÓINA s. v. grindel molan ogor parloaga.

MOINA s. (MET.) (reg.) moishte moishteala. moishtina moleshnitza moloshag. (Vreme urita cu ~.)

moina s. v. GRINDEL. MOLAN. OGOR. PIRLOAGA.

móina (móine) s. f. 1. Vreme umeda shi caldutza care urmeaza frigului de iarna dezghetz. 2. Teren arabil lasat necultivat un an pentru a odihni pamintul. 3. Peshte de riu (Cobitis barbatula). De la moale adj. prin intermediul pl. moi sau de la vb. muia dar der. prezinta dificultatzi (poate printro forma anterioara *moina cu suf. ina). Der. din moale e general admisa; dar pare inutila incercarea repetata de a ajunge pina la latina (din mollis dupa Iordan BF III 243; din *mollināre dupa Draganu Dacor. III 514; din *mollimen dupa Giuglea Dacor. IV 1553; din *mollio onis dupa Spitzer BL XIV 48; din *mollius printrun *moiu pierdut dupa Candrea). Pentru suf. Tiktin sugereaza un paralelism cu doina. Der. dintrun sl. močiti „a umezi” (Cihac II 200) k sb. cr. močina e improbabila. Pentru sensul 3 cf. molan shi la fel moishca s. f. (guvid) moishte s. f. (Trans. Banat dezghetz) care Cihac II 200 il deriva din *mocishte din sl. moča „baltoaca”. Der. moina (var. inmoina) vb. (a dezghetza); moinos adj. (umed propriu dezghetzului).

móina moine s.f. Teren arabil lasat necultivat un an pentru k pamantul sa se odihneasca: „Daca nu il ari un an se numeshte moina” (ALRRM 1973); „Foc va bata moine lunji / K marita muten dunji” (Biltziu 2006: 224). ♦ (top.) Moina fanatze (Groape Groshii TZibleshului Vima Mare Peteritea); Intre moine fanatze in Rozavlea (Vishovan 2005). Termen atestat in centrul shi in nordul tzarii (ALR 1956: 7). Cf. moale (DER DEX MDA). Cuv. rom. > magh. mojna (Bakos 1982).

móina e. s.f. Teren arabil lasat necultivat un an pentru k pamantul sa se odihneasca: „Daca nu il ari un an se numeshte moina” (ALR 1973). Termen atestat in centrul shi in nordul tzarii (ALR 1956: 7). Cf. moale (acceptziune gerenerala); Cuv. rom. preluat in magh. (mojna) (Bakos 1982).