móina e. s.f. Teren arabil lasat necultivat un an pentru k pamantul sa se odihneasca: „Daca nu il ari un an se numeshte moina” (ALR 1973). Termen atestat in centrul shi in nordul tzarii (ALR 1956: 7). Cf. moale (acceptziune gerenerala); Cuv. rom. preluat in magh. (mojna) (Bakos 1982).