12 definiții pentru mladă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Mlădiță (1). 2. (Colectiv) Vegetație arborescentă; lăstăriș; desiș; pădure tânără și deasă. – Din sl. mladŭ, bg. mlada.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Mlădiță (1). 2. (Colectiv) Vegetație arborescentă; lăstăriș; desiș; pădure tânără și deasă. – Din sl. mladŭ, bg. mlada.

mla sf [At: ȘEZ. II, 95 / V: (reg) mna / Pl: ~lăzi, ~de / E: slv младъ „tânăr”, bg млада] 1 Mlădiță (1). 2 (Trs, Mol) Ramură de plantă lemnoasă, care servește ca butaș sau ca altoi. 3 (Pex) Ochi la altoit. 4 (Csc) Mlajă (7). 5 (Csc) Vegetație arborescentă. 6 Lăstăriș. 7 Pădure tânără și deasă. 8-9 (Spc) Mlajă (5-6). 10 (Reg; îc) Mladă-de-vie (sau ~-de-struguri) Viță de vie.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Ramură tînără și subțire a unei plante lemnoase; mlădiță, vlăstar. Cercetezi mugurii merilor și perilor, începi a curăți uscăturile și a tăia mlăzile nefolositoare. SADOVEANU, O. VI 399. Un fel de cerdac, deasupra căruia se înalță creasta, puțintel încovoiată și încununată de o mladă plecată de tei. RUSSO, O. 106. ◊ Fig. Erau amîndouă, ea și sorioara ei, două mlăzi de salcie care veneau să se încredințeze pămîntului de la Păuna Mică. SADOVEANU, P. M. 237. ♦ Fig. Descendent. Privirea ei alunecă asupra lui Filip, mladă plăpîndă ce recăpăta viață în această vreme neprielnică de iarnă. DUMITRIU, N. 192. 2. Pădure tînără și deasă; (cu sens colectiv) copaci tineri. Între pădure și fluviu se întindea, acoperit cu bălării înalte, cu arini ciuntiți și cu mladăpămîntul nimănui. CAMILAR, N. I 241. Goruni mari își întindeau aici brațe de uriași, ca după un somn de un veac și, la umbra lor, se împletea mlada tînără. SADOVEANU, O. I 62. – Pl. și: mlade (BENIUC, P. 5).

MLÁDĂ mlăzi f. 1) Ramură tânără, subțire și flexibilă care crește din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase; mlădiță; vlăstar; lăstar. 2) Pădure tânără și deasă. /<sl. mladu, bulg. mladia

mladă f. ramură dela o plantă lemnoasă ce servă ca butaș sau la altoire. [Slav. MLADĭ, fraged].

mládă f., pl. ăzĭ (vsl. mladŭ, mlada, tînăr, tînără; sîrb. mlada, nevastă tînără). Est. Mlădiță. Col. Desiș de mlădițe, pădure tînără.

mna sf vz mladă

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mládă s. f., g.-d. art. mlắzii; pl. mlăzi

mládă s. f., g.-d. art. mlăzii; pl. mlăzi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MLÁDĂ s. 1. v. lăstar. 2. lăstăriș, (rar) lăstăret, (reg.) târșar. (A trecut printr-o ~.)

MLA s. (BOT.) 1. lăstar, mlădiță, smicea, vlăstar, (înv. și pop.) odraslă, (reg.) loază, mlădoacă. (O ~ flexibilă de salcie.) 2. lăstăriș, (rar) lăstăret, (reg.) tîrșar. (A trecut printr-o ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mládă (mlắzi), s. f. – Dumbravă. Sl. maldŭ „tînăr” (Cihac, II, 199; Tiktin), cf. sb., cr. mlad „tînăr”. – Der. mlădiu, adj. (flexibil, elastic), cu suf. -iu (după Conev 49, din bg. mlazdĭ); mlădios, adj. (flexibil); mlădia (var. înmlădia), vb. (a se undui; a se pleca); înmlădiere, s. f. (unduire); mlădoacă (var. mlădoagă), s. f. (Olt., vargă), din bg. mladoka (Iordan, Dift., 215; Pascu, Suf., 226); mlădiță, s. f. (vlăstar, lăstar, odraslă), din sl. (bg., sb., slov.) mladica (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Diez, I, 444; Berneker, II, 72; Conev 51; Vaillant, BL, XIV, 10); mlaje, s. f. (varietate de salcie, Salix viminalis; nuia de răchită), din bg. mlažja (Candrea, Scriban), sau din pl. lui mladă, prin intermediul unui nou singular regresiv.

Intrare: mladă
substantiv feminin (F62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mla
  • mlada
plural
  • mlăzi
  • mlăzile
genitiv-dativ singular
  • mlăzi
  • mlăzii
plural
  • mlăzi
  • mlăzilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mla, mlăzisubstantiv feminin

  • 1. Mlădiță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cercetezi mugurii merilor și perilor, începi a curăți uscăturile și a tăia mlăzile nefolositoare. SADOVEANU, O. VI 399. DLRLC
    • format_quote Un fel de cerdac, deasupra căruia se înalță creasta, puțintel încovoiată și încununată de o mladă plecată de tei. RUSSO, O. 106. DLRLC
    • format_quote figurat Erau amîndouă, ea și sorioara ei, două mlăzi de salcie care veneau să se încredințeze pămîntului de la Păuna Mică. SADOVEANU, P. M. 237. DLRLC
    • 1.1. figurat Descendent. DLRLC
      sinonime: descendent
      • format_quote Privirea ei alunecă asupra lui Filip, mladă plăpîndă ce recăpăta viață în această vreme neprielnică de iarnă. DUMITRIU, N. 192. DLRLC
  • 2. (cu sens) colectiv Vegetație arborescentă; pădure tânără și deasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Între pădure și fluviu se întindea, acoperit cu bălării înalte, cu arini ciuntiți și cu mladă – pămîntul nimănui. CAMILAR, N. I 241. DLRLC
    • format_quote Goruni mari își întindeau aici brațe de uriași, ca după un somn de un veac și, la umbra lor, se împletea mlada tînără. SADOVEANU, O. I 62. DLRLC
  • comentariu Plural și: mlade. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.