maslin sm [At: PSALT. HUR. 112^r/24 / V: (irg) mas~ (ivp) ~a maslina sf / Pl: ~i / E: maslina drr] 1 Arbore din familia oleaceelor cu frunze persistente cultivat in regiunile mediteraneene pentru lemnul shi pentru fructele lui bogate in ulei (Olea europaea). 2 (Prin metonimie) Ramura de maslin (1) (considerata simbol al pacii). 3 (Bot; rar; ic) ~salbatic Rachitzica (Eleagnus angustifolia).

MASLÍN maslini s. m. Arbore din familia oleaceelor cu frunzeie persistente de culoare verdedeschis pe partea superioara shi albaargintie pe partea inferioara cultivat mult in regiunile mediteraneene pentru lemnul lui shi mai ales pentru fructele lui numite masline bogate in ulei (Olea europaea). Prinzind in apa vremii radacini Statui shi oase albe sub maslini. BOUREANU S. P. 3. Casele mici de piatra se inshira k nishte pete albe pe malul roshietic. Printre ele cresc rari maslini slabi noduroshi abia ducindushi zilele in pamintul pietros. BART S. M. 54. Expr. Ramura de maslin = simbol al victoriei shi al pacii. ◊ (Cu sens colectiv) Muntele cu dafini cu dumbrave de maslin. EMINESCU O. IV 192. Variante: maslín (CONTEMPORANUL III 654) s. m. (invechit shi popular prin confuzie cu numele fructului) maslína (JARNÍKBIRSEANU D. 252 ALECSANDRI P. P. 405) s. f.

MASLÍN ~i m. Arbore mediteranean cu frunze lucioase persistente cu fructe mici comestibile bogate in ulei. /Din maslina

maslin m. pom totdeauna verde ce face masline creshte in tzarile meridionale ale Europei (Olea europaea): maslinul era la cei vechi simbolul pacii. [Tras din maslina].

maslín (vest) shi maslín (est) m. (d. maslina). Un arbore oleaceŭ perpetuŭ verde care produce maslinele (ólea europáea) Maslinu era in vechime simbolu intzelepcĭuniĭ paciĭ abundantzeĭ shi gloriiĭ.

maslin sm vz maslin

maslina² sf vz maslin

maslina² sf vz maslin

MASLÍN s. m. v. maslin.

MASLÍNA ¹ s. f. v. maslin.

maslín V. maslin.

maslín s. m. pl. maslíni

maslín s. m. pl. maslíni

maslinsalbatic s. v. RACHITZICA.

maslín (maslíni) s. m. Arbore (Olea europaea). Var. (Mold.) maslin. Sl. maslina (Miklosich Slaw. Elem. 29; Miklosich Lexicon 363; Cihac II 188); cf. maslu. Der. maslina s. f. (fructul maslinului) cf. mr. mas(i)na megl. maslinca (< bg. maslinka); maslinar s. m. (culegator negustor de masline; porecla data grecilor in general); maslinish s. n. (loc cu maslini); masliniu adj. (de culoarea maslinei).

MASLÍN (< maslina) s. m. Arbore fructifer mediteranean din familia oleaceelor inalt de 1020 m cu frunze persistente (verzi tot timpul anului) lanceolate pieloase lucitoare shi flori albe grupate in panicule axilare (Olea europaea); m. este cultivat pentru lemnul shi fructele sale. Anticii il considerau simbol al pacii iar cel ce avea de facut o propunere de impacare sau o rugaminte se infatzisha cu o ramura de m.

OLEA L. MASLIN fam. Oleaceae. Gen originar din regiuni mediteraneene regiuni tropicale ale Asiei shi Africii cca 40 specii arbori sau arbushti glabri sau cu solzi gri sau roshietici. Flori (caliciul cu 4 crestaturi sau 4 dintzi 2 stamine stil scurt mici hermafrodite in raceme scurte foarte parfumate. Frunze persistente opuse intregi rar dentate. Fruct drupa rotunda ovatoblong obishnuit cu o singura samintza.

MASLÍN s. m. 1. Arbore din familia olea ceelor cu frunzele persistente cultivat in regiunile mediteraneene pentru lemnul shi pentru fructele lui bogate in ulei (Olea europaea). Feciorii tai k de nou odraslele maslinului den pregiurul measei tale. PSALT. HUR. 112^r/24 cf. 44^r/19. E eu k maslin (maslina C C² maslina h) roditoriu in casa dzeului. PSALT. 101 cf. 275 323. SHi mai alerga shi vazu un maslin stindu linga mare (a. 1 5501 580). GCR I 7/2 cf. CORESI EV. 513 CUV. D. BATR. II 288/7. Parintele mieu iaste bolnav. . . shi pofteashte sa vaza din pomul maslinului doara cumva i sare mai potoli boala lui (a. 1 6001 625). GCR I 64/24. Un ostrov plin de maslini shi de vii. HERODOT (1 645) 269. Inflorit maslin. ST. LEX. 175^v/3. Vazu o fecioara luminata k soarele care fecioara avea in capul ei cununa impletita din frunzele maslinului. CHEIA IN. 36^t/14. Pamintul maslinului untdelemnului shi al mierii. BIBLIA (1 688) 1328. Te timpinara cu stilpari infrunzite de maslin (a. 1 689). GCR I 287/2 cf. II 62/4. Luca dzice k era stilpari de maslin. ANTIM P. 186. Samson cel tare. . . arse. . . shi viile shi maslinii. CALENDARIU (1 814) 112/5. Codrii de maslin samestec printre lunci de dafin verde. EMINESCU O. IV 115 cf. 192. Un betzishor dintrun copac de maslin. CONTEMPORANUL III 654. Maslinul a plecat din Siria impreuna cu smochinul shi sau raspindit de timpuriu peste toate tzermurile Mediteranei. MEHEDINTZI G. F. 177. Casele mici de piatra se inshira k nishte pete albe pe malul roshietic. Printre ele cresc rari maslinii slabi noduroshi. BART S. M. 54. Prinzind in apa vremii radacini Statui shi oase albe sub maslini. BOUREANU S. P. 3. Peste deal peste colina Esteo creanga de maslina. JARNIKBIRSEANU D. 252. ♦ (Prin metonimie) Ramura de maslin (1) (k simbol al pacii). Maslinun mina tziind Cu o frunte prea senina nainta. HELIADE O. I 416. SHi totzi cu maslinii de pace Daruri sai duca shin schimb troienilor pace saduca. COSHBUC AE. 132. 2. Compus: (rar) maslinsalbatíc =rachitzica (Elaeagnus angustifolia). PANTZU PL. Pl.: maslini. SHi: (invechit shi regional) maslin s. m. ; (invechit shi popular) maslina maslina s. f. Din v. sl. маслина > maslina > maslin maslin dupa modelul numelor de pomi din limba romana.