marsh [At: IST. AM. 72716 / V: (inv) ~a sf / Pl: ~uri / E: fr marche] 1 sn Deplasare a unei unitatzi militare sau a unui grup organizat de oameni a unei persoane intro anumita formatzie shi cu un anumit pas. 2 sn (Is) Pas de Mers in cadentza. 3 sn (Is) Batalion (sau companie) de ~ Batalion sau companie instruita in spatele frontului pentru a completa efectivul de pe front. 4 sn (Frr; ie) A cashtiga un ~ A ajunge la un obiectiv inaintea inamicului. 5 sn (Inv) Etapa sau distantza parcursa de o unitate militara in 24 de ore. 6 sn (Is) ~ fortzat Marsh executat cu o viteza mai mare decat cea normala. 7 sn (Pgn) Deplasare. 8 sn (Spt) Proba atletica de mers pe distantze lungi. 9 sn (Inv; if marsha) Procedura. 10 sn Piesa muzicala compusa de obicei in masura de 4/4 destinata sa insotzeasca mersul cadentzat al unei unitatzi militare al unei formatzii incolonate etc. 11 sn (Pex) Cantec de razboi. 12 sn Compozitzie literara in versuri cu subiect patriotic scrisa pentru a fi cantata pe o arie de marsh (10). 13 v (Is) Inainte ~ Ordin de a pleca adresat unei unitatzi militare sau unei formatzii incolonate unui militar. 14 v Cuvant cu care se alunga un caine Si: (pop) ni! (reg) tziba! 15 v (Prt; adresat unui om; shis ~ de aici) Pleaca numaidecat!

MARSH¹ interj. 1. Cuvint cu care se comanda pornirea unei unitatzi militare. Inainte marsh! 2. Cuvint cu care se alunga un ciine. ♦ Cuvint cu care se alunga in mod brutal un om. Eu cu slabanogii nu fac treaba... Nu ma joc! Marsh! CAMILAR N. II 271. Marsh la dreapta! Ce teai virit in el? Crezi k afli ceva? SAHIA N. 73.

MARSH interj. 1. Comanda de pornire a unei trupe. 2. Cuvant cu care se alunga un caine; cuvant cu care se indeparteaza in mod brutal un om. [< fr. marche < marcher a merge].

MARSH I. s. n. 1. deplasare a unei trupe sau a unei (grupari de) nave (intro anumita formatzie). ♦ ~ fortzat = marsh executat cu o viteza sporita fatza de cea normala. 2. proba de atletism in timpul careia concurentzii sunt obligatzi sa mearga repede fara a alerga. 3. piesa muzicala cu o mishcare uniforma sugerand pasul cadentzat de defilare al unei trupe al unui cortegiu etc. 4. poezie lirica patriotica scrisa pentru a putea fi cantata dupa melodia unui marsh (3). 5. operatzie de extragere shi introducere in sonda a garniturii de foraj. II. interj. 1. comanda de pornire a unei trupe. 2. cuvant cu care se alunga un caine se indeparteaza in mod brutal un om. (< fr. marche germ. Marsch)

MARSH² interj. 1) (se foloseshte pentru a da comanda de pornire militarilor) Inainte marsh! 2) (se foloseshte pentru a alunga un animal sau in mod grosolan o persoana) Pleaca! Afara! Marsh de aici! /<fr. marche germ. Marsch

marsh n. 1. mishcare regulata a trupelor: marsh fortzat; 2. distantza parcursa: a face un marsh lung; 3. cortej succesiune de persoane cari merg in ceremonie: marsh triumfal; 4. arie de muzica menita a regula mishcarea trupelor: fanfara a cantat un marsh; 5. poezie corespunzatoare: marshul anului 1848 (=fr. marche). ║ int. exprima comanda de purcedere: inainte marsh! (shi ironic la caini).

*marsh n. pl. urĭ (fr. marche mers d. marcher a merge care pare a veni de la un tip lat. *marcare [derivat poate d. marcus cĭocan daca nu de la vgerm. de sus markôn id.]; it. marcia; rus. marš germ. marsch). Mersu uneĭ armate saŭ unuĭ detashament al eĭ: marsh fortzat. Distantza strabatuta pin acest marsh: a face un marsh lung. Cortegiŭ shir de persoane in mers de ceremonie: marsh triunfal. Cintec care reguleaza mersu: fanfara a cintat un marsh. Poezie facuta k sa fie cintata shi sa indemne la mers: marshu anuluĭ 1848 de Muresheanu. Interj. (fr. marche! imperativu d. marcher). Comanda de plecare adresata soldatzilor: escadron marsh! Expresiune de alungare egala cu fugĭ de aicĭ pashol ĭeshĭ!) adresata oamenilor neinsemnatzĭ shi cinilor: marsh afara obraznicule!

marsh¹ interj.

marsh interj.

MARSH s. interj. 1. s. (reg.) mashir. (A facut un ~ de peste 20 km.) 2. interj. (MIL.) (rusism inv.) stupai! (Inainte ~!) 3. interj. pleaca! (reg.) mashir! (rusism reg.) pashol! (~ de aici obraznicule!) 4. interj. afara! ieshi! pleaca! (~ din camera!) 5. interj. (reg.) jaba! ni! odar! tziba! tzalea! (~ Grivei!)

MARSH s. interj. 1. s. (reg.) mashir. (A facut un ~ de peste 20 km.) 2. interj. (MIL.) (rusism inv.) stupai! (Inainte ~!) 3. interj. pleaca! (reg.) mashir! (rusism reg.) pashol! (~ de aici obraznicule!) 4. interj. afara! ieshi! pleaca! (~ din camera!) 5. interj. (reg.) jaba! ni! odir! tziba! tzilea! (~ Grivei!)

marsh (márshuri) s. n. Mers. Fr. marche. Cf. marsh interj. (hai inainte; afara) din fr. marche se intrebuintzeaza k ordin pentru soldatzi sau pentru ciini cf. Graur BL VI 155. Comp. marshruta s. f. (ruta itinerar) din germ. Marschrute cf. rus. maršrut; marshalui vb. (a merge in marsh) dupa germ. marschieren rus. marširovati.

MARSH s. n. interj. I. S. n. 1. Deplasare a unei unitatzi militare sau (mai rar) a unui grup organizat de oameni a unei persoane (intro anumita formatzie shi cu un anumit pas). Trebui sa inceapa marshul prin un cerc de triumf. IST. AM. 72^r/16. Garnizoana. . . infricoshata de marshul cel repede shi de izbindele cele stralucite ale armiii parasi. . . shantzurile aceshtii cetatzi. CR (1829) 136¹/21. Ma vazui. . . silit de dimineatza pina in sara a face marshuri cu mai multe oca de fier pe umar. NEGRUZZI S. I 332 cf. 167. Soldatunainteaza SHi marshul sau urmeaza. ALEXANDRESCU M. 174. A fost de parere sa raminem in picioare pentru k le udam [ranitzele] de tot shio sa fie mai rau in marsh. SAHIA N. 80. Se dusera manevrele de toamna trecerile prin satele pline de gradini cu poame glumele la popasuri cu fetele marshurile shi luptele pe dealuri shi vai. SADOVEANU O. VI 105. Era o toamna prelungita senina uscata vreme favorabila marshului cu blindate peste pamintul tare k piatra. STANCU U.R.S.S. 135 cf. V. ROM. iulie 1954 33. Poruncesc la dobash Sa bata doba de marsh. JARNIKBIRSEANU D. 305 cf. HODOSH P. P. 228. ◊ F i g. Va da. . . sprijanul cel mai cu isprava ocirmuirei spre a insemna o marsha pururea sporitoare la acest ram a ashezamintelor noastre. BULETIN F. (1843) 114¹/4. ◊ Pas de marsh = mers in cadentza. Vagmistrul comanda luarea pasului de marsh reglementar. SANDUALDEA U. P. 130. In primul shi in ultimul episod scena este traversata in pas de marsh de multe fete shi baietzi. CONTEMP. 1963 nr. 8934/5. Batalion (sau companie) de marsh = batalion (sau companie) instruita in spatele frontului pentru a completa efectivul de pe front. Se gasea undeva prin defileul Mureshului pe la Lipova intro companie de marsh. BENIUC M. C. I 115. Lam vazut nu de mult la regimentul 21 infanterie. TZinea un discurs unui batalion de marsh. id. ib. 392. Marsh fortzat v. fortzat. ◊ Expr. (Frantzuzism rar) A cishtiga un marsh = „a apuca inaintea inamicului”. COSTINESCU. ♦ (Invechit) Etapa sau distantza parcursa de o unitate militara in 24 de ore. Se mutase cu un marsh (masura ostasheasca de drum). CR (1829) 41¹/25. Trimishii lui Mihai intimpinara pe Basta doua marshuri de Casovia in cale spre Ardeal. BALCESCU M. V. 465. ♦ P. g e n e r. Deplasare drum cursa. Nu potzi opri pamintul sa roteasca Nici soarele din marshul lui fierbinte. DESHLIU G. 56. Am facut un marsh strashnic. Com. din MARGINEARADAUTZI. ♦ (Sport) Proba atletica de mers pe distantze lungi. Cf. L. ROM. 1961 nr. 1 29. 2. (Invechit; in forma marsha) Drum cale mijloc (de lucru); procedura. Prin aceasta. . . atzi dat marshei pricinilor judecatoreshti o simtzitoare ushurare (a. 1835). URICARIUL xiv 50. Iata marsha ce vom urma pentru. . . a gasi metodul ce are a sa intrebuintza spre a putea discoperi aceasta radacina. ASACHI E. I 183/24 cf. STAMATI D. 3. Numele unei piese muzicale compuse de obicei in masura de 4/4 (destinata sa insotzeasca mersul cadentzat al unei unitatzi militare al unei formatzii incolonate etc.); p. e x t. cintec de razboi. Cf. STAMATI D. Cu muzica inainte sunind marsh Meleli intra in orash. NEGRUZZI S. I 43. Nu uita sai cintzi marshul lui Napoleon. ALECSANDRI T. I 46. Incepeau sa cinte marshuri ostasheshti. SADOVEANU O. II 435. ◊ Marsh funebru v. f u n e b r u. 4. Compozitzie literara in versuri cu subiect patriotic scrisa pentru a fi cintata pe o arie de marsh (I 3). A produs urmatorul marsh in care deodata se vede shi patriotismul sau. CR (1830) 109¹/30 cf. STAMATI D. II. Interj. 1. (De obicei precedat de „inainte”) Cuvint cu care se ordona plecarea unei unitatzi militare sau (mai rar) a unei formatzii incolonate a unui militar. inainte marsh! LM cf. BL VI 155 XII 64. 2. Cuvint cu care se alunga un ciine; (popular) ni! (regional) tziba! Marsh! cotarla. CHEST. V 77/94 cf. 77/1 2 4 24 38 49 88 92 A IX 4. ♦ (Termen peiorativ cu care se alunga un om; cu valoare verbala) Pleaca (numaidecit) ! shtergeo ! Cine ma cunoashte aice? marsh asculta shi adu! ASACHI PED. 42/4. Ieshi afara puturosule marsh! dinaintea mea. VLAHUTZA ap. CADE. Marsh!. . . Afara deaici. REBREANU I. 267 cf. SAHIA N. 73. Eu cu slabanogii nu fac treaba!... Nu ma joc! Marsh.! CAMILAR N. II 271. Lam auzit. . . scrishnind la dinshii: Marsh afara! VORNIC P. 102. Multzam. . . da acu marsh afara din rai! ALEXICI L. P. 240. Pl.: (I) marshuri. SHi: (I invechit) mársha s. f. Din fr. marche.