MARSH s. n. interj. I. S. n. 1. Deplasare a unei unitatzi militare sau (mai rar) a unui grup organizat de oameni a unei persoane (intro anumita formatzie shi cu un anumit pas). Trebui sa inceapa marshul prin un cerc de triumf. IST. AM. 72^r/16. Garnizoana. . . infricoshata de marshul cel repede shi de izbindele cele stralucite ale armiii parasi. . . shantzurile aceshtii cetatzi. CR (1829) 136¹/21. Ma vazui. . . silit de dimineatza pina in sara a face marshuri cu mai multe oca de fier pe umar. NEGRUZZI S. I 332 cf. 167. Soldatunainteaza SHi marshul sau urmeaza. ALEXANDRESCU M. 174. A fost de parere sa raminem in picioare pentru k le udam [ranitzele] de tot shio sa fie mai rau in marsh. SAHIA N. 80. Se dusera manevrele de toamna trecerile prin satele pline de gradini cu poame glumele la popasuri cu fetele marshurile shi luptele pe dealuri shi vai. SADOVEANU O. VI 105. Era o toamna prelungita senina uscata vreme favorabila marshului cu blindate peste pamintul tare k piatra. STANCU U.R.S.S. 135 cf. V. ROM. iulie 1954 33. Poruncesc la dobash Sa bata doba de marsh. JARNIKBIRSEANU D. 305 cf. HODOSH P. P. 228. ◊ F i g. Va da. . . sprijanul cel mai cu isprava ocirmuirei spre a insemna o marsha pururea sporitoare la acest ram a ashezamintelor noastre. BULETIN F. (1843) 114¹/4. ◊ Pas de marsh = mers in cadentza. Vagmistrul comanda luarea pasului de marsh reglementar. SANDUALDEA U. P. 130. In primul shi in ultimul episod scena este traversata in pas de marsh de multe fete shi baietzi. CONTEMP. 1963 nr. 8934/5. Batalion (sau companie) de marsh = batalion (sau companie) instruita in spatele frontului pentru a completa efectivul de pe front. Se gasea undeva prin defileul Mureshului pe la Lipova intro companie de marsh. BENIUC M. C. I 115. Lam vazut nu de mult la regimentul 21 infanterie. TZinea un discurs unui batalion de marsh. id. ib. 392. Marsh fortzat v. fortzat. ◊ Expr. (Frantzuzism rar) A cishtiga un marsh = „a apuca inaintea inamicului”. COSTINESCU. ♦ (Invechit) Etapa sau distantza parcursa de o unitate militara in 24 de ore. Se mutase cu un marsh (masura ostasheasca de drum). CR (1829) 41¹/25. Trimishii lui Mihai intimpinara pe Basta doua marshuri de Casovia in cale spre Ardeal. BALCESCU M. V. 465. ♦ P. g e n e r. Deplasare drum cursa. Nu potzi opri pamintul sa roteasca Nici soarele din marshul lui fierbinte. DESHLIU G. 56. Am facut un marsh strashnic. Com. din MARGINEARADAUTZI. ♦ (Sport) Proba atletica de mers pe distantze lungi. Cf. L. ROM. 1961 nr. 1 29. 2. (Invechit; in forma marsha) Drum cale mijloc (de lucru); procedura. Prin aceasta. . . atzi dat marshei pricinilor judecatoreshti o simtzitoare ushurare (a. 1835). URICARIUL xiv 50. Iata marsha ce vom urma pentru. . . a gasi metodul ce are a sa intrebuintza spre a putea discoperi aceasta radacina. ASACHI E. I 183/24 cf. STAMATI D. 3. Numele unei piese muzicale compuse de obicei in masura de 4/4 (destinata sa insotzeasca mersul cadentzat al unei unitatzi militare al unei formatzii incolonate etc.); p. e x t. cintec de razboi. Cf. STAMATI D. Cu muzica inainte sunind marsh Meleli intra in orash. NEGRUZZI S. I 43. Nu uita sai cintzi marshul lui Napoleon. ALECSANDRI T. I 46. Incepeau sa cinte marshuri ostasheshti. SADOVEANU O. II 435. ◊ Marsh funebru v. f u n e b r u. 4. Compozitzie literara in versuri cu subiect patriotic scrisa pentru a fi cintata pe o arie de marsh (I 3). A produs urmatorul marsh in care deodata se vede shi patriotismul sau. CR (1830) 109¹/30 cf. STAMATI D. II. Interj. 1. (De obicei precedat de „inainte”) Cuvint cu care se ordona plecarea unei unitatzi militare sau (mai rar) a unei formatzii incolonate a unui militar. inainte marsh! LM cf. BL VI 155 XII 64. 2. Cuvint cu care se alunga un ciine; (popular) ni! (regional) tziba! Marsh! cotarla. CHEST. V 77/94 cf. 77/1 2 4 24 38 49 88 92 A IX 4. ♦ (Termen peiorativ cu care se alunga un om; cu valoare verbala) Pleaca (numaidecit) ! shtergeo ! Cine ma cunoashte aice? marsh asculta shi adu! ASACHI PED. 42/4. Ieshi afara puturosule marsh! dinaintea mea. VLAHUTZA ap. CADE. Marsh!. . . Afara deaici. REBREANU I. 267 cf. SAHIA N. 73. Eu cu slabanogii nu fac treaba!... Nu ma joc! Marsh.! CAMILAR N. II 271. Lam auzit. . . scrishnind la dinshii: Marsh afara! VORNIC P. 102. Multzam. . . da acu marsh afara din rai! ALEXICI L. P. 240. Pl.: (I) marshuri. SHi: (I invechit) mársha s. f. Din fr. marche.