12 definiții pentru marcat (adj.)
din care- explicative (5)
- relaționale (6)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MARCÁT2, -Ă, marcați, -te, adj. 1. Care poartă o marcă1 (1). ♦ (Despre obiecte de metal prețios) Care are imprimat semnul oficial de garanție a calității și a autenticității. ♦ (Despre greutăți) Prevăzut cu semnul oficial care garantează exactitatea măsurii indicate. ♦ (Despre căi de comunicație) Care este prevăzut cu marcaj. 2. Fig. (Despre abstracte) Care iese în evidență; accentuat, pronunțat, distinct, reliefat, nuanțat. – V. marca.
MARCÁT2, -Ă, marcați, -te, adj. 1. Care poartă o marcă1 (1). ♦ (Despre obiecte de metal prețios) Care are imprimat semnul oficial de garanție a calității și a autenticității. ♦ (Despre greutăți) Prevăzut cu semnul oficial care garantează exactitatea măsurii indicate. ♦ (Despre căi de comunicație) Care este prevăzut cu marcaj. 2. Fig. (Despre abstracte) Care iese în evidență; accentuat, pronunțat, distinct, reliefat, nuanțat. – V. marca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
marcat2, ~ă a [At: (a. 1770) IORGA, S. N. 110 / Pl: ~ați, ~e / E: marca] 1 (D. obiecte din metale prețioase) Căruia i s-a imprimat semnul oficial de garanție a calității și autenticității. 2 (D. greutăți) Prevăzut cu semnul oficial care garantează. 3 Căruia i s-a aplicat un semn distinctiv Si: însemnat. 4 Care poartă o marcă2 Si: însemnat. 5 (Fig) Care iese în evidență Si: accentuat, distinct, nuanțat, pronunțat, reliefat. 6 (Fig) Influențat decisiv în dezvoltarea sau educația sa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
MARCÁT, -Ă, marcați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Care poartă o marcă (1), căruia i s-a aplicat un semn distinctiv. Legară osînditul în manta-i cea marcată. BOLLIAC, O. 104. ♦ (Despre un drum turistic) Prevăzut cu marcaj. 2. (Despre abstracte) Care iese în evidență, accentuat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marcat a. 1. ce poartă o marcă sau un semn de recunoaștere: rufe marcate; 2. fixat dinainte, predestinat. ║ n. acțiunea de a marca: marcatul rufelor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*marcát, -ă adj. (fr. marqué, it. marcato). Accentuat, pronunțat, bine indicat: a avea trăsăturĭ marcate. Fixat, asignat, însemnat: moment marcat. Adv. În mod marcat, distinct: a cînta marcat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MARCÁT adj. 1. v. însemnat. (Vite ~.) 2. v. timbrat. 3. v. accentuat. 4. v. evident.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MARCÁT adj. v. clar, evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, izbitor, învederat, limpede, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, pregnant, vădit, vizibil.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MARCAT adj. 1. însemnat. (Vite ~.) 2. francat, timbrat. (Scrisoare ~.) 3. accentuat, evidențiat, întărit, reliefat, subliniat, (livr.) potențat. (Semnificații ~.) 4. accentuat, evident, pronunțat, reliefat, vizibil. (Vorbea cu un ~ accent străin.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
marcat adj. v. CLAR. EVIDENT. FLAGRANT. INCONTESTABIL. IZBITOR. ÎNVEDERAT. LIMPEDE. NEÎNDOIELNIC. NEÎNDOIOS. NETĂGĂDUIT. PREGNANT. VĂDIT. VIZIBIL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ATOM MARCÁT s. v. trasor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ATOM MARCAT s. (FIZ.) trasor.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MARCAT2, -Ă adj. 1. (Despre obiecte din metale prețioase) Căruia i s-a imprimat semnul oficial de garanție a calității și autenticității. Are aicea, de 1500 lei, tot galbeni împărătești și te poftește pe dumneata să-i faci toți marcați (a. 1770). IORGA, S. N. 119. ♦ (Despre greutăți) Prevăzut cu semnul oficial care garantează exactitatea. Se pune pe taler [la cîntar] greutăți marcate. MARIAN-ȚIȚEICA, FIZ. I, 89. 2. Căruia i s-a aplicat un semn distinctiv, care poartă o marcă2 (I 2); însemnat. Legară osînditul în manta-i cea marcată. BOLLIAC, O. 104. 3. Fig. Care iese în evidență; accentuat, pronunțat, distinct, reliefat; nuanțat. Acolo unde anume prin micimea obiectului se produce impresiunea cea mai marcată, numai acolo diminutivul poate avea locul său special. MAIORESCU, CR. I, 87. Efectele de siluete cu umbrele lor violete erau foarte marcate. CAMIL PETRESCU, N. 119. Această substanță prezintă. . . și o tendință marcată la spongiocitoză. PARHON, B. 35. ◊ (Adverbial) A cînta marcat. SCRIBAN, D. – Pl.: marcați, -te. – V. marca.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
marcat, marcatăadjectiv
-
- Legară osînditul în manta-i cea marcată. BOLLIAC, O. 104. DLRLC
- 1.1. (Despre obiecte de metal prețios) Care are imprimat semnul oficial de garanție a calității și a autenticității. DEX '09
- 1.2. (Despre greutăți) Prevăzut cu semnul oficial care garantează exactitatea măsurii indicate. DEX '09
- 1.3. (Despre căi de comunicație) Care este prevăzut cu marcaj. DEX '09 DLRLC
-
etimologie:
- marca DEX '09 DEX '98