MARCÁT, -Ă, marcați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Care poartă o marcă (1), căruia i s-a aplicat un semn distinctiv. Legară osînditul în manta-i cea marcată. BOLLIAC, O. 104. ♦ (Despre un drum turistic) Prevăzut cu marcaj. 2. (Despre abstracte) Care iese în evidență, accentuat.