13 definitzii pentru mantila

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MANTÍLA mantile s. f. 1. (Inv.) Mantela (1). 2. SHal de dantela (neagra) purtat mai ales de femeile spaniole. Din fr. mantille sp. mantilla.

MANTÍLA mantile s. f. 1. (Inv.) Mantela (1). 2. SHal de dantela (neagra) purtat mai ales de femeile spaniole. Din fr. mantille sp. mantilla.

mantila sf [At: STAMATI D. / Pl: ~le / E: fr mantille sp mantilla] 1 (Inv) Mantela (1). 2 SHal de dantela neagra purtat mai ales de femeile spaniole.

MANTÍLA mantile s. f. 1. Pelerina scurta pina la genunchi care o purtau altadata femeile. Mantila ei din cuier cind intru in antret ma infioara. IBRAILEANU A. 167. 2. Broboada shal de dantela. Inalta scheletica shi solemna infashurata in mantila neagra de dantela. C. PETRESCU O. P. I 66.

MANTÍLA s.f. Un fel de mantelutza mai lunga purtata de femei. ♦ Esharfa lunga de matase sau de dantela de origine spaniola purtata de femei. [< fr. mantille].

MANTÍLA s. f. 1. pelerina scurta purtata in trecut de femei; mantela. 2. esharfa lunga de matase sau de dantela de origine spaniola purtata de femei. (< fr. mantille sp. mantilla)

MANTÍLA ~e f. 1) inv. Mantie scurta (mai sus de genunchi) purtata in trecut de femei. 2) SHal de dantela purtat de femeile spaniole. /<fr. mantille sp. mantilla

mantila f. mantalutza eleganta de dama.

mantél n. pl. e mantéla shi mantíla f. pl. e (it. mantello fr. mantille [d. sp. mantilla] din aceĭashĭ rad. cu manta). Mantalutza de dama.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

mantíla (inv.) s. f. g.d. art. mantílei; pl. mantíle

mantíla s. f. g.d. art. mantílei; pl. mantíle

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MANTÍLA s. f. 1. (Invechit) Mantela (1). Cf. STAMATI D. COSTINESCU ALEXI W. Mantila ei din cuier cind intru in antret ma infioara. IBRAiLEANU A. 167. Tinara femeie. . . ishi lepada mantila de drum shi ramase intro rochie simpla. SADOVEANU O. XIV 303. 2. Un fel de shal de dantela (neagra) purtat mai ales de femeile spaniole. Se intrerupse sa faca loc unei doamne. . . infashurata in mantila neagra de dantela shi de margele. C. PETRESCU O. P. I 66. Pl.: mantile. Din fr. mantiile. Pentru sensul 2 cf. sp. m a n t i l l a.

Intrare: mantila
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mantila
  • mantila
plural
  • mantile
  • mantilele
genitiv-dativ singular
  • mantile
  • mantilei
plural
  • mantile
  • mantilelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mantila, mantilesubstantiv feminin

  • 1. invechit Mantela. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: mantela
    • format_quote Mantila ei din cuier cind intru in antret ma infioara. IBRAILEANU A. 167. DLRLC
  • 2. SHal de dantela (neagra) purtat mai ales de femeile spaniole. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Inalta scheletica shi solemna infashurata in mantila neagra de dantela. C. PETRESCU O. P. I 66. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.