malin sm [At: BRANDZA FL. 541 / V: (reg 35 7) ~a sf / Pl: ~i / E: drr malina¹] 1 (Bot; shic ~alb ~negru) Arbust sau arbore mic din familia rozaceelor cu flori mici albe puternic mirositoare dispuse in ciorchine a carui scoartza amara cu proprietatzi astringente este utilizata in medicina populara Si: (reg) prun salbatic (Prunus Padus). 2 (Bot; reg) Vishinturcesc (Prunus maraleb). 3 (Bot; Trs; Mar; shic ~roshu) Liliac (Syringa vulgaris). 4 (Bot; Buc; ic) ~alb Liliac alb (Syringa vulgaris alba). 5 (Bot; Buc; ic) ~verde Liliac frantzuzesc (Syringa persica). 6 (Bot; reg; shic ~negru) Lemncainesc (Lygustrum vulgare) 7 (Bot; reg; shic ~albdepalemn) Sirinderica (Philadelphus coronarius). 8 (Bot; reg; shic ~roshu) Verigar (Rhamnus cathartica). 9 (Bot; reg; iae) Crushin (Rhamnus frangula). 10 (Bot; reg) Mesteacan alb (Betiila alba). 11 (Bot; reg) Salcam (Robinia pseudacacia). 12 (Bot; reg) Nafurica (Artemisici annua). 13 (Bot; reg) Brad (Abies alba). 14 (Bot; Trs) Pin (Pinus). 15 (Bot; reg) Jneapan (Juniperus communis). 16 (Bot; reg; ic) ~degradina Arbust cu flori albe sau roshietice cu fructul o capsula plina cu numeroase semintze cultivat la noi k planta ornamentala (Dentizia crenata). 17 (Bot; reg; ic) ~salbatic Tulichina (Daphne mezereum). 18 (Bot; reg; ic) ~negru Arinnegru (Alrinus ghetinosa). 19 (Bot; reg; ic) ~roshu Soc (Sambucus nigra). 20 (Sst) Zmeur (Rubus idaeus). 21 (Med; reg; csnp) Erizipel.

MALÍN malini s. m. 1. Arbust din familia rozaceelor cu frunze asemanatoare celor de prun cu flori albe mirositoare in ciorchine (Prunus padus). Malinii infloritzi ishi revarsau miresmele tari asupra cerdacului SADOVEANU O. I 344. Din albele crengutze de malin Petale mici cu palide nervuri Imi ploua tot parfumul din paduri. CAZIMIR E. U. 9. 2. (Transilv.) Liliac. Varianta: malína s. f.

MALÍN ~i m. Arbore din familia rozaceelor avand frunzele cu marginea zimtzata cu flori albe shi fructe mici negre folosite in industria alimentara shi in medicina. /Din malina

malin m. 1. arbust cu foaia k lamaitza cu floarea alba k salcamul (Prunus padus); 2. Tr. liliac.

malín m. (d. malina). Olt. Un copacel rozaceŭ care creshte pin padurile umede de la munte shi face nishte drupe negre marĭ cit bobu de mazare ashezate in strugurĭ shi a caruĭ scoartza e amara shi astringenta (prunus padus cérasus padus shi padus racemosa). Un fel de vishin mic (cu fructe negre shi amare cu lemnu rosh mirositor din care se fac cĭubuce tzigarete shi bastoane) care creshte pin padurĭ shi tufishurĭ (prunus [saŭ cérasus] mahaléb) numit odinioara antep. Drog un copac din neamu salcimuluĭ. Malin negru 1. patzachina verigar salba moale 2. alt copacel oleaceŭ (V. lemn cinesc). Trans. Malin rosh orĭ numaĭ malin malin shi melin liliac (syringa vulgaris). V. scumpie shi calin.

malina² sf vz malin

MALÍNA¹ s. f. v. malin.

malín V. malin.

malín s. m. pl. malíni

malín s. m. pl. malíni

MALÍN s. (BOT.; Prunus padus) (Transilv. shi Ban.) prun salbatic.

MALÍN s. v. lemncainesc liliac mahaleb nafurica pin sirinderica vishin turcesc.

MALIN s. (BOT.; Prunus padus) (Transilv. shi Ban.) prun salbatic.

malin s. v. LEMNCIINESC. LILIAC. MAHALEB. NAFURICA. PIN. SIRINDERICA. VISHIN TURCESC.

malín (malíni) s. m. Arbust (Prunus padus). Sl. (bg. cr. slov. ceh. pol. rus.) malina „zmeura” (Cihac II 185; Berneker II 12; Pascu II 220; Conev 44). Confuzia semantica se explica prin prezentza plantei in aceleashi desishuri in care creshte zmeura. Der. malina s. f. (fructul malinului); malinish s. n. (munte in care exista multzi arbushti din aceasta specie); malinitza s. f. (tulichina Ligustrum vulgare).

malín malini s.m. (bot.) Arbust decorativ cu flori albe sau liliachii mirositoare; liliac (Prunus padus). Din malina (der. regr.) (Scriban DEX MDA); din sl. malina „zmeura” (Cihac Conev Berneker Pascu cf. DER).

malín i s.m. (bot.) Arbust decorativ cu flori albe sau liliachii mirositoare; liliac. Din ucr. malyna „zmeura”.

MALÍN (< malina) s. n. Arbore melifer din familia rozaceelor inalt pana la 15 m cu frunze eliptice dintzate cu flori albe puternic parfumate mici in raceme shi cu fruct drupa globuloasa mica neagra; creshte spontan in regiunea de dealuri shi uneori se cultiva in scopuri decorative (Prunus padus). Scoartza are proprietatzi diuretice shi calmate.

Prunus padus L. « Malin ». Specie care infloreshte primavara dupa infrunzire. Flori albe puternic parfumate pina la 20 in raceme pendente finparoase. Frunze eliptice groase glabre cu baza rotunjita verziinchis pe partea inferioara glauscente de cele mai multe ori rugoase petziolate. Arbore cu port erect pina la 15 cm inaltzime scoartza neteda. Fructe mici negricioase dulci necomestibile.

Prunus serotina Ehrh. « Malin american ». Specie care infloreshte primavaravara. Flori albe mici dispuse in raceme pendente pina la 14 cm lungime. Frunze alungiteliptice lanceolate baza cuneata dintzate pe margini pe partea superioara lucioase cu petziol 3 cm lungime. Arbore sau arbust inalt shi lujeri roshiiinchis glabrii. Fructe sferice roshiinegricioase comestibile. Creshte relativ repede shi rezista bine la seceta shi ger. modificata

MALÍN s. m. I. (Bot.) 1. (SHi in sintagmele malin alb lb malin negru BRANDZA FL. 541 PANTZU pl.) Arbust sau arbore mic din familia rozaceelor cu flori mici albe puternic mirositoare dispuse in ciorchine a carui scoartza amara cu proprietatzi astringente este intrebuintzata in medicina populara ; (regional) prun salbatic (Prunus padus). Iata minta sabiutza . . . salvie. . . Toate intrun smoc de flori de salcim de malin shi de liliac. NEGRUZZI S. I 98. Frunza verde shun malin Prin tufarii de arin Se roteshte coasa bine. BELDICEANU P. 88. In fund sint malinii cu frunze intunecate sub care am plins in serile triste. PETICA O. 280. Din albele crengutze de malin Petale mici cu palide nervuri Imi ploua tot parfumul din paduri. CAZiMIR L. U. 9. Culesera din padure ramuri de tei shi de malin cu care impodobira luntrea. STANOIU C. I. 96. Inaltzat in cerualbastru shi senin Se ridican floare alba un malin. BOTEZ P. O. 164. Malinii infloritzi ishi revarsau miresmele tari asupra cerdacului. SADOVEANU O. I 85. ♦ Vishinturcesc (Prunus mahaleb). Cf. GRECESCU FL. 197 PANTZU PL. 2. (Transilv. shi Maram. ; shi in sintagma malin roshu) Liliac (Syringa vulgaris). Cf. COTEANU PL. 13 LB PANTZU PL. Liliacul (Syringa vulgaris) numit prin unele locuri malin roshu iorgovan scriutze e destul de cunoscut in popor. SHEZ. XV 56. Frunza verde de malin Plecata stina Dunchii SHi cu fratele Bercii. BUD P. P. 20 cf. 79. Cind i ieshi din gradina Rumpeo creanga de malina. BIRLEA B. 126 cf. ALR I 1 917/100 170 223 350 381. ◊ (Prin Bucov.) Malin alb = liliac alb (Syringa vulgaris alba). Cf. PANTZU pl. BUJOREAN B. L. (Prin Bucov.) Malin verde = liliac frantzuzesc (Syringa persica). Cf. PANTZU PL. 3. (Regional ; shi in sintagma malin negru) Lemnciinesc (Lygustrum vulgare). Cf. LB PONTBRIANT D. Lemnulcinesc malinul negru sau lemnulciinelui face nishte fructe negre nishte bobitze din cari se capata un negru pentru boirea vinului. PAMFILE I. C. 224 cf. PAMFILELUPESCU CROM. 215 PANTZU PL. 4. (Regional; shi in sintagma malin alb de pa lemn BULET. GRAD. BOT. V 65) Sirinderica (Philadelphus coronarius). Cf. PONTBRIANT D. 5. (Regional) Numele a doi arbushti: a) (shi in sintagma malin roshu. DAMÉ T₂ 38) verigar (Rhamnus cathartica). Cf. CIHAC II 185 DAMÉ T_.2 38 ; b) crushin (Rhamnus frangula). Cf. CIHAC i 185 DDRF. 6. (Regional) Mesteacan alb (Betula alba). Com. din MARGINEARADAUTZI. 7. (Regional) Salcim (Robinia pseudacacia). Com. din RUDARIBAILESHTI. 8. (Regional) Nafurica (Artemisia annua). Cf. BULET. GRAD. BOT. V 54 PANTZU PL. 9. (Regional) Numele mai multor specii de conifere: a) brad (Abies alia) (SHteiHunedoara). ALR I 1 950/Í16 ; b) (prin Transilv.) pin (Pinus). ALR I 1 949/87 cf. 1 949/138 ; c) jneapan (Juniperus communis). Vine marea mare Vinen tulburare. . . Unda se aduce Lumea so imbuce: Tot malini calini Brazi din radacini. MARIAN I. 107 cf. ALR I 1 947/138 320. 10. Compuse: malindegradina = arbust cu. flori albe sau roshietice cu fructul o capsula plina cu numeroase semintze cultivat la noi k planta ornamentala (Deutzia crenata). PANTZU PL. ; malinsalbatic = tulichina (Daphne mezereum). ib. ; malinnegru = arinnegru (Alnus glutinosa). DDRF ; malinroshu = soc (Sambucus nigra). LM. 11. (Suspect sens etimologic) Zmeur (Rubusidaeush). Cf. BUDAIDELEANU LEX. II. (Regional cu sens neprecizat probabil) Erizipel (Petrestii de JosTurda). ALR II/I MN 61 4 206/250. Pl.: malini. SHi: (regional I 2 4) malina s. f. Derivat regresiv de la malina¹.

MALÍNA¹ s. f. 1. (SHi in sintagma malina neagra N. LEON MED. 48) Fructul malinului (I 1) de marimea unui bob de mazare de culoare neagra shi cu gust amar intrebuintzat in medicina populara pentru combaterea galbezei shi a diareei. Cf. N. LEON MED. 48. In Radashani se mai cultiva: . . . maline negre foarte mici bune pentru galbaza. SHEZ. V 69. Fructele lui numite maline cu o coaja neagra shi un miez verde sint bune de mincat. ib. XV 67. Frunzulitza trei maline. MAT. FOLK. 452. 2. (Regional) Fructul crushinului. Cf. DDRF. 3. (Regional) Fructul mesteacanului alb. Com.din MARGINEARADAUTZI. 4. (Suspect sens etimologic) Zmeura. Cf. BUDAIDELEANU LEX. PANTZU PL. Pl.: maline. Din bg. малина ucr. малина „zmeura”.