MALÍN s. m. I. (Bot.) 1. (SHi in sintagmele malin alb lb malin negru BRANDZA FL. 541 PANTZU pl.) Arbust sau arbore mic din familia rozaceelor cu flori mici albe puternic mirositoare dispuse in ciorchine a carui scoartza amara cu proprietatzi astringente este intrebuintzata in medicina populara ; (regional) prun salbatic (Prunus padus). Iata minta sabiutza . . . salvie. . . Toate intrun smoc de flori de salcim de malin shi de liliac. NEGRUZZI S. I 98. Frunza verde shun malin Prin tufarii de arin Se roteshte coasa bine. BELDICEANU P. 88. In fund sint malinii cu frunze intunecate sub care am plins in serile triste. PETICA O. 280. Din albele crengutze de malin Petale mici cu palide nervuri Imi ploua tot parfumul din paduri. CAZiMIR L. U. 9. Culesera din padure ramuri de tei shi de malin cu care impodobira luntrea. STANOIU C. I. 96. Inaltzat in cerualbastru shi senin Se ridican floare alba un malin. BOTEZ P. O. 164. Malinii infloritzi ishi revarsau miresmele tari asupra cerdacului. SADOVEANU O. I 85. ♦ Vishinturcesc (Prunus mahaleb). Cf. GRECESCU FL. 197 PANTZU PL. 2. (Transilv. shi Maram. ; shi in sintagma malin roshu) Liliac (Syringa vulgaris). Cf. COTEANU PL. 13 LB PANTZU PL. Liliacul (Syringa vulgaris) numit prin unele locuri malin roshu iorgovan scriutze e destul de cunoscut in popor. SHEZ. XV 56. Frunza verde de malin Plecata stina Dunchii SHi cu fratele Bercii. BUD P. P. 20 cf. 79. Cind i ieshi din gradina Rumpeo creanga de malina. BIRLEA B. 126 cf. ALR I 1 917/100 170 223 350 381. ◊ (Prin Bucov.) Malin alb = liliac alb (Syringa vulgaris alba). Cf. PANTZU pl. BUJOREAN B. L. (Prin Bucov.) Malin verde = liliac frantzuzesc (Syringa persica). Cf. PANTZU PL. 3. (Regional ; shi in sintagma malin negru) Lemnciinesc (Lygustrum vulgare). Cf. LB PONTBRIANT D. Lemnulcinesc malinul negru sau lemnulciinelui face nishte fructe negre nishte bobitze din cari se capata un negru pentru boirea vinului. PAMFILE I. C. 224 cf. PAMFILELUPESCU CROM. 215 PANTZU PL. 4. (Regional; shi in sintagma malin alb de pa lemn BULET. GRAD. BOT. V 65) Sirinderica (Philadelphus coronarius). Cf. PONTBRIANT D. 5. (Regional) Numele a doi arbushti: a) (shi in sintagma malin roshu. DAMÉ T₂ 38) verigar (Rhamnus cathartica). Cf. CIHAC II 185 DAMÉ T_.2 38 ; b) crushin (Rhamnus frangula). Cf. CIHAC i 185 DDRF. 6. (Regional) Mesteacan alb (Betula alba). Com. din MARGINEARADAUTZI. 7. (Regional) Salcim (Robinia pseudacacia). Com. din RUDARIBAILESHTI. 8. (Regional) Nafurica (Artemisia annua). Cf. BULET. GRAD. BOT. V 54 PANTZU PL. 9. (Regional) Numele mai multor specii de conifere: a) brad (Abies alia) (SHteiHunedoara). ALR I 1 950/Í16 ; b) (prin Transilv.) pin (Pinus). ALR I 1 949/87 cf. 1 949/138 ; c) jneapan (Juniperus communis). Vine marea mare Vinen tulburare. . . Unda se aduce Lumea so imbuce: Tot malini calini Brazi din radacini. MARIAN I. 107 cf. ALR I 1 947/138 320. 10. Compuse: malindegradina = arbust cu. flori albe sau roshietice cu fructul o capsula plina cu numeroase semintze cultivat la noi k planta ornamentala (Deutzia crenata). PANTZU PL. ; malinsalbatic = tulichina (Daphne mezereum). ib. ; malinnegru = arinnegru (Alnus glutinosa). DDRF ; malinroshu = soc (Sambucus nigra). LM. 11. (Suspect sens etimologic) Zmeur (Rubusidaeush). Cf. BUDAIDELEANU LEX. II. (Regional cu sens neprecizat probabil) Erizipel (Petrestii de JosTurda). ALR II/I MN 61 4 206/250. Pl.: malini. SHi: (regional I 2 4) malina s. f. Derivat regresiv de la malina¹.