optziuni
  • info

14 definitzii pentru majora

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MAJORÁ majorez vb. I. Tranz. A face mai mare (un pretz un impozit un salariu o taxa etc.); a spori. Din fr. majorer.

majora vt [At: IORDAN L. R. 465 / Pzi: ~rez / E: fr majores] 1 (C. i. pretzuri impozite etc.) A mari. 2 (Rar) A pune pe cineva in minoritate in cadrul unei alegeri al unei votari etc.

MAJORÁ majorez vb. I. Tranz. A face mai mare (un pretz un impozit un salariu etc.); a spori. Din fr. majorer.

MAJORÁ majorez vb. I. Tranz. A face mai mare; a mari a spori a urca.

MAJORÁ vb. I. tr. A mari. a spori a urca. [P.i. rez. / < fr. majorer].

MAJORÁ vb. tr. a mari a spori a urca. (< fr. majorer)

A MAJORÁ ~éz tranz. (pretzuri tarife taxe lefuri etc.) A face mai mare in numar volum sau intensitate; a mari; a spori. ~ productzia /<fr. majorer

*majoréz v. tr. (fr. majorer mlat. majóro áre). Maresc sporesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

majorá (a ~) vb. ind. prez. 3 majoreáza

majorá vb. ind. prez. 1 sg. majoréz 3 sg. shi pl. majoreáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MAJORÁ vb. a creshte a (se) mari a (se) ridica a (se) scumpi a spori a (se) sui a (se) urca. (A ~ pretzul; pretzurile sau ~.)

MAJORA vb. a creshte a (se) mari a (se) ridica a (se) scumpi a spori a (se) sui a (se) urca. (A ~ pretzul; pretzurile sau ~.)

A majora ≠ a micshora

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MAJORA vb. I. T r a n z. 1. (Complementul indica pretzuri impozite salarii etc.) A mari a spori a urca. Cf. IORDAN L. R. 465. La unele culturi pretzul de contractare a fost majorat. SCINTEIA 1954 nr. 2873. 2. (Rar) A pune (pe cineva) in minoritate in cadrul unei alegeri al unei votari etc. Prez. ind.: majorez. Din fr. majorer.

Intrare: majora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • majora
  • majorare
  • majorat
  • majoratu‑
  • majorand
  • majorandu‑
 singular plural
  • majoreaza
  • majoratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • majorez
 (sa)
  • majorez
  • majoram
  • majorai
  • majorasem
a II-a (tu)
  • majorezi
 (sa)
  • majorezi
  • majorai
  • majorashi
  • majoraseshi
a III-a (el, ea)
  • majoreaza
 (sa)
  • majoreze
  • majora
  • majora
  • majorase
plural I (noi)
  • majoram
 (sa)
  • majoram
  • majoram
  • majoraram
  • majoraseram
  • majorasem
a II-a (voi)
  • majoratzi
 (sa)
  • majoratzi
  • majoratzi
  • majoraratzi
  • majoraseratzi
  • majorasetzi
a III-a (ei, ele)
  • majoreaza
 (sa)
  • majoreze
  • majorau
  • majorara
  • majorasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

majora, majorezverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.