21 de definitzii pentru macara
din care- explicative (12)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- altele (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MACARÁ macarale s. f. Dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripetzilor cu care se ridica (shi se deplaseaza) greutatzi (mari) pe distantze scurte. Din tc. makara.
macara sf [At: OLLANESCU H. O. 95 / V: (inv) ~ua macara macaraua / Pl: ~le (rar) macarali (reg) ~rale ~rele / E: tc makara bg макара ngr μαϰαρᾶς] 1 Sistem tehnic complex folosit la ridicarea sau la deplasarea greutatzilor pe distantze scurte. 2 (Asr) Scripete. 3 (Reg) Unealta sau dispozitiv cu care se ridica greutatzi. 4 (Reg) Sul al fantanii. 5 (Reg) Parte a morii. 6 (Nav) Mufla. 7 (Reg) Mosorel de lemn bucata de carton sau vergea care se infashoara atza de cusut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MACARÁ macarale s. f. Aparat dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripetzilor cu care se ridica (shi se deplaseaza) greutatzi (mari) pe distantze scurte. Din tc. makara.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
MACARÁ macarale s. f. Aparat de ridicat uneori shi de transportat greutatzi mari pe distantze scurte echipat cu scripetzi palane troleuri etc. care poate fi actzionat manual sau mecanic. ♦ (Mar.) Mufla. Scirtziitul macaralelor incepu sa rasune pe puntea vaporului shi acolo pilcurile de oameni se adunau mereu. DUNAREANU CH. 223.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MACARÁ ~le f. Sistem tehnic construit pe principiul scripetzilor care serveshte la ridicarea shi deplasarea pe distantze scurte a greutatzilor mari. /<it. makara
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
macara f. 1. instrument de ridicat greutatzi mari; 2. Mold. mosorel. [Turc. MAKARA].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
macará f. (turc. makara d. ar. bekre; ngr. makarás bg. makará). Sud. Scriptz instrument compus dintr’o rotitza care aluneca o funie cu care se ridica ceva. Mosor scurt cilindru de lemn care e infashurata atza de cusut. V. palanc 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
elicoptérmacará s. n. Elicopter cu functzie de macara ◊ „Elicoptermacara. In U.R.S.S. a fost construit un elicopter special destinat shantierelor de constructzii [...] «Elicopterulmacara» va fi produs in curand in serie.” Sc. 5 VI 76 p. 8 (din elicopter + macara probabil dupa rus. vertoletkran)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
macarágigánt s. f. Macara de mari proportzii ◊ „Silueta zvelta a acestei constructzii domina imprejurimile secundata k de o rampa de lansare de conturul elastic al «macaraleigigant».” I.B. 18 IV 74 p. 1. ◊ „Cadre spectaculoase ce pun in valoare impresionanta silueta a unei nave sau a macaraleigigant.” Sc. 30 I 76 p. 4 (din macara + gigant)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
macarátúrn s. f. Macara care poate fi folosita la mari inaltzimi ◊ „A fost terminat un nou tip de macaraturn cu un bratz de 23 tone shi 24 m.” R.l. 11 X 67 p. 4. ◊ „Cand insashi macarauaturn devine catarg al nepasarii.” Sc.t. 1 XI 73 p. 3. ◊ „Specialishtii sovietici au pus la punct proiectul unei macaraleturn cu telecomanda.” R.l. 11 VII 78 p. 6 (dupa fr. grue à tour engl. tower crane germ. Turmkran; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 325; DT; DTP)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
ommacará s. m. (sport) ◊ „Intrecerile halterofililor de la categoria semigrea au insemnat un veritabil triumf pentru N.C. «omulmacara» cum este denumit de specialishti care shia impus calitatzile tehnice shi de vointza inca de la primul stil [...]” R.l. 7 VIII 84 p. 5. ◊ „N. V. halterofilul care a starnit senzatzie la Los Angeles [...] nu pare defel «omulmacara» despre care specialishtii au facut sa se vorbeasca atata.” R.l. 15 VIII 84 p. 5 (din om + macara)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
trenmacará s. n. Tren care are in compunere un vagon prevazut cu macara ◊ „Punand in mishcare un trenmacara ei nu au fixat cum trebuie bratzul de calare al acestuia.” Sc. 1 II 72 p. 2. ◊ „Alerta in grupul de muncitori ceferishti calatorind catre casa in vagoanele unui trenmacara.” R.l. 9 XII 76 p. 3 (din tren + macara)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
macará s. f. art. macaráua g.d. art. macarálei; pl. macarále art. macarálele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
macará s. f. art. macaráua g.d. art. macarálei; pl. macarále
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MACARÁ s. 1. (TEHN.) (rar) cran (reg.) shaitau vartej. (~ pentru ridicat baloturi.) 2. v. gruie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MACARÁ s. v. bobina mosor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MACARA s. 1. (TEHN.) (rar) cran (reg.) shaitau virtej. (~ pentru ridicat baloturi.) 2. (MAR.) gruie mufla.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
macara s. v. BOBINA. MOSOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
macará (macarále) s. f. Aparat unealta de ridicat. Mr. macara. Tc. makara (Miklosich Türk. Elem. II 122; Roesler 572; Meyer 255; SHeineanu II 240; Berneker II 9; Lokotsch 1371) cf. ngr. μακαρᾶς alb. makarë sb. bg. makara. Macarau s. n. (Olt. manivela de putz cu scripete) este acelashi cuvint.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
MACARÁ (< tc.) s. f. Aparat dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripetzilor folosit pentru ridicarea deplasarea shi transportarea pe distantze scurte a unor obiecte. M. pot fi stabile sau mobile. Dupa felul in care sunt construite se deosebesc: m. capra m. pivotanta m.portal m.turn etc.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare neclasificate
Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.
MACARA s. f. 1. Scripete folosit la fintini la mori etc.; sistem tehnic complex format din scripetzi palane (shi trolii) folosit la ridicarea sau la deplasarea greutatzilor pe distantze scurte; (regional) nume dat mai multor unelte sau dispozitive cu care se ridica greutatzi (v. shaitau vinci virtej). V. palan m u f l a troliu. Se atribuie lui Archytas mai multe descoperiri precum aceea a shurupului shi a macaralei OLLANESCU H. O. 95. SHchelele vuiau macaralele tzipau in lantzuri grele iar ceata inainta in doua shiruri unii cari incarcau shi altzii cari descarcau. DUNAREANU CH. 49 cf. 200 223. Macarale fixe shi rulante. NICA L. VAM. 148. Cladiri macarale poduri NOM. PROF. 28. Fonta.. . din oale este transportata cu ajutorul macaralelor la otzelarie. IOANOVICI TEHN. 37. Prin stradania muncitorilor. . . sa construit o uriasha macara electrica. SCINTEIA 1952 nr. 2391. Dintro parte in alta cerul Moscovei este acoperit de o intreaga padure de macarale. BOGZA M. S. 22. Macaralele sint combinatzii de scripetzi ficshi cu scripetzi mobili. MARIANTZITZEICA FIZ. I 84. Sub bolta halei zeci de macarale. V. ROM. MAI 1957 63. Icneau macarale se ridicau scari. . . in abatajele de carbuni. VINTILA O. 22 cf. 31 ALRM II/I h 408. 2. (Regional) Sulul fintinii (ALR SN III h 850 cf. ib. h 851); (la pl.) parte a morii (H XIV 359) (probabil) scripetzi. 3. (Nav.) Mufla. La fiecare fronton e fixat. . . un cirlig in care se ashaza o macara. SADOVEANU O. IX 238. Suflarile vintului care trecea prin macarali cun shuierat ascutzit rautacios faceau sa vibreze fringhiile intinse k nishte coarde sunatoare. BART S. M. 52 cf. 16. 4. (Regional) Mosorel de lemn bucata de carton sau vergea care se infashoara atza de cusut. Cf. SAGHiNESCU v. 95. Firele se petrec pe deasupra unui mosor (mosorel macara) de atza ispravit shi batut intrun cui in coarda. PAMFILE I. C. 318. Mosoaréle sau macarelele de atza dupa ce sau golit slujesc copiilor la diferite jocuri. id. J. I 68 cf. II 85. Pl.: macarale shi (rar) macarali (regional) macarale (A III 4) (4) macarele. SHi: (regional) macaraua (A I 23 III 17 pl. macaraua A I 23) macara (ALR I 792/610 A II 3) macaraua (A II 3) s.f. Din tc. makara. Cf. bg. макара ngr. μαϰαρᾶς.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F149) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
macara, macaralesubstantiv feminin
- 1. Dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripetzilor cu care se ridica (shi se deplaseaza) greutatzi (mari) pe distantze scurte. DEX '09 DLRLC
- 1.1. Mufla. DLRLCsinonime: mufla
- Scirtziitul macaralelor incepu sa rasune pe puntea vaporului shi acolo pilcurile de oameni se adunau mereu. DUNAREANU CH. 223. DLRLC
-
-
etimologie:
- makara DEX '98 DEX '09