MACARA s. f. 1. Scripete folosit la fintini la mori etc.; sistem tehnic complex format din scripetzi palane (shi trolii) folosit la ridicarea sau la deplasarea greutatzilor pe distantze scurte; (regional) nume dat mai multor unelte sau dispozitive cu care se ridica greutatzi (v. shaitau vinci virtej). V. palan m u f l a troliu. Se atribuie lui Archytas mai multe descoperiri precum aceea a shurupului shi a macaralei OLLANESCU H. O. 95. SHchelele vuiau macaralele tzipau in lantzuri grele iar ceata inainta in doua shiruri unii cari incarcau shi altzii cari descarcau. DUNAREANU CH. 49 cf. 200 223. Macarale fixe shi rulante. NICA L. VAM. 148. Cladiri macarale poduri NOM. PROF. 28. Fonta.. . din oale este transportata cu ajutorul macaralelor la otzelarie. IOANOVICI TEHN. 37. Prin stradania muncitorilor. . . sa construit o uriasha macara electrica. SCINTEIA 1952 nr. 2391. Dintro parte in alta cerul Moscovei este acoperit de o intreaga padure de macarale. BOGZA M. S. 22. Macaralele sint combinatzii de scripetzi ficshi cu scripetzi mobili. MARIANTZITZEICA FIZ. I 84. Sub bolta halei zeci de macarale. V. ROM. MAI 1957 63. Icneau macarale se ridicau scari. . . in abatajele de carbuni. VINTILA O. 22 cf. 31 ALRM II/I h 408. 2. (Regional) Sulul fintinii (ALR SN III h 850 cf. ib. h 851); (la pl.) parte a morii (H XIV 359) (probabil) scripetzi. 3. (Nav.) Mufla. La fiecare fronton e fixat. . . un cirlig in care se ashaza o macara. SADOVEANU O. IX 238. Suflarile vintului care trecea prin macarali cun shuierat ascutzit rautacios faceau sa vibreze fringhiile intinse k nishte coarde sunatoare. BART S. M. 52 cf. 16. 4. (Regional) Mosorel de lemn bucata de carton sau vergea care se infashoara atza de cusut. Cf. SAGHiNESCU v. 95. Firele se petrec pe deasupra unui mosor (mosorel macara) de atza ispravit shi batut intrun cui in coarda. PAMFILE I. C. 318. Mosoaréle sau macarelele de atza dupa ce sau golit slujesc copiilor la diferite jocuri. id. J. I 68 cf. II 85. Pl.: macarale shi (rar) macarali (regional) macarale (A III 4) (4) macarele. SHi: (regional) macaraua (A I 23 III 17 pl. macaraua A I 23) macara (ALR I 792/610 A II 3) macaraua (A II 3) s.f. Din tc. makara. Cf. bg. макара ngr. μαϰαρᾶς.