7 definiții pentru mărunțire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂRUNȚÍRE, mărunțiri, s. f. Acțiunea de a mărunți. – V. mărunți.
MĂRUNȚÍRE, mărunțiri, s. f. Acțiunea de a mărunți. – V. mărunți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mărunțire sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~țare / Pl: ~ri / E: mărunți] Tăiere, împărțire, rupere etc. în bucăți mici Si: mărunțit, (rar) mărunțișare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mărunțíre s. f., g.-d. art. mărunțírii; pl. mărunțíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mărunțíre s. f., g.-d. art. mărunțírii; pl. mărunțíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂRUNȚÍRE s. 1. fărâmițare, sfărâmare. (~ a unui aliment, în gură.) 2. v. pisare. 3. v. tocare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUNȚIRE s. 1. sfărîmare. (~ a unui material solid.) 2. pisare, pisat, sfărîmare, zdrobire. (~ sării.) 3. mărunțit, tocare, tocat. (~ cepei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂRUNȚÍRE s. f. Acțiunea de a m ă r u n ț i. Cf. PONTBRIANT, D., LM, DDRF. - Și: (învechit) mărunțáre s. f. POLIZU, LM, BARCIANU, ALEXI, W. - V. mărunți.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mărunțire, mărunțirisubstantiv feminin
etimologie:
- mărunți DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.