opțiuni
  • info

13 definiții pentru mâncătură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, s. f. 1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei). 2. (Reg.) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului. – Mânca + suf. -ătură.

MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, s. f. 1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei). 2. (Reg.) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului. – Mânca + suf. -ătură.

mâncătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: mânca + -(ă)tură] 1 (Îvr) Mâncare (1). 2 (Înv) Spoliere. 3 (Înv) Jaf. 4 (Rar) Rosătură de viermi, de cari etc. 5 Eroziune a solului, mai ales sub acțiunea apei. 6 (Trs) Bulboană. 7 (Reg; îs) ~ bătrână Galerie veche într-o mină. 8 (Reg; lpl) Galerii săpate de șoareci, în care aceștia adună proviziile. 9 (Reg) Carie dentară. 10 (Reg) Urmă lăsată de anumite boli care distrug țesuturile organismului. 11 (Reg) Sifilis. 12 (Reg) Erizipel. 13 (Reg) Cancer. 14 (Reg) Mâncărime (1). 15-16 (îe) A avea ~ de limbă A avea mâncărime (3, 4) de limbă. 17 (Pop; îs) ~ de inimă Boală de care suferă în special copiii și care se manifestă prin dureri de stomac.

MÂNCĂTÚRĂ ~i f. 1) Eroziune a solului (produsă mai ales de ape). 2) Rană provenită dintr-o rosătură sau de pe urma unei boli. 3) rar Totalitate a produselor care servesc drept hrană. 4) pop. Consumare a produselor de hrană în cantități prea mari. /a mânca + suf. ~ătură

mâncătură f. efect al mâncării sau roaderii: gaură, înfundătură.

MÎNCĂTÚRĂ, mîncături, s. f. 1. Eroziune. În sfîrșit, cu destulă anevoință, ajunseră la viroagă... Mîncătura era acum și mai mare decît o știa el. GALACTION, O. I 296. Mîncătura Oltului, lîngă cătunul Fîntînelile, la o distanță ca de 300 stînjeni. ODOBESCU, S. II 417. ♦ Rană produsă de o roadere sau de anumite boli. 2. (Învechit) Hrană, Îi aducea Prînz de mîncătură, Vin de beutură. ALECSANDRI, P. P. 188.

MÎNCĂTURĂ s.f. (Ban.) Mîncare. Menketurĕ. Devoratio. Emussio (?) AC, 352. Etimologie: mînca + suf. -tură.

mîncătúră f., pl. ĭ. Loc mîncat (ros) de ape, scobitură făcută de apă. Mîncare, acțiunea de a mînca: Prînz de mîncătură, Vin de băutură (P. P.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mâncătúră s. f., g.-d. art. mâncătúrii; pl. mâncătúri

mâncătúră s. f., g.-d. art. mâncătúrii; pl. mâncătúri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MÂNCĂTÚRĂ s. măcinătură, rosătură. (~ la un zid.)

MÂNCĂTÚRĂ s. v. consumare, coroziune, erodare, eroziune, lues, mâncare, mâncat, mâncărime, prurit, roadere, sifilis.

MÎNCĂTURĂ s. măcinătură, rosătură. (~ la un zid.)

mîncătură s. v. CONSUMARE. COROZIUNE. ERODARE. EROZIUNE. LUES. MÎNCARE. MÎNCAT. MÎNCĂRIME. PRURIT. ROADERE. SIFILIS.

Intrare: mâncătură
mâncătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâncătură
  • mâncătura
plural
  • mâncături
  • mâncăturile
genitiv-dativ singular
  • mâncături
  • mâncăturii
plural
  • mâncături
  • mâncăturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mâncătură, mâncăturisubstantiv feminin

  • 1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: eroziune măcinătură rosătură
    • format_quote În sfîrșit, cu destulă anevoință, ajunseră la viroagă... Mîncătura era acum și mai mare decît o știa el. GALACTION, O. I 296. DLRLC
    • format_quote Mîncătura Oltului, lîngă cătunul Fîntînelile, la o distanță ca de 300 stînjeni. ODOBESCU, S. II 417. DLRLC
  • 2. regional Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rană
  • 3. învechit Hrană. DLRLC
    sinonime: hrană
    • format_quote Îi aducea Prînz de mîncătură, Vin de beutură. ALECSANDRI, P. P. 188. DLRLC
  • 4. popular Consumare a produselor de hrană în cantități prea mari. NODEX
etimologie:
  • Mânca + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.