eroziune sf [At: COBILCESCU G. 63/5 / P: ~ziu~ / Pl: ~ni / E: fr érosion lat erosio onis] 1 Uzura exercitata de apa shi de agentzii atmosferici asupra scoartzei pamantului. 2 Rezultat al eroziunii (1). 3 Macinare a solului cauzata de eroziune (1). 4 Uzura exercitata de apele curgatoare asupra albiei shi a malurilor proprii. 5 (Teh) Uzura a conductelor sau a aparatelor metalice aparuta din cauza frecarii fluidelor de peretzii acestora. 6 (Med) Ulceratzie superficiala a pielii sau a mucoaselor aparuta in urma unei inflamatzii sau a actziunii unor agentzi exteriori Si: excoriatzie.

EROZIÚNE eroziuni s. f. Procesul de roadere shi sapare a scoartzei terestre prin actziunea apei ghetzarilor a vintului sau a altor agentzi externi; rezultatul acestui proces. ♦ Procesul de roadere a peretzilor unui corp prin care curge un fluid. Pronuntzat: ziu.

EROZIÚNE s.f. 1. Actziunea de roadere care o exercita mai ales apa shi agentzii atmosferici asupra Pamantului; (spec.) roadere a solului produsa de actziunea diferitzilor agentzi externi. 2. Uzura conductelor sau a aparatelor metalice datorita frecarii fluidelor de peretzii acestora. 3. Ulceratzie ushoara superficiala a pielii sau a mucoaselor. [Pron. ziu. / < fr. érosion].

EROZIÚNE s. f. 1. roadere a solului a rocilor sub actziunea diferitzilor agentzi externi. ◊ (p. ext.) roadere tocire uzura. 2. uzura a conductelor sau a aparatelor metalice datorita frecarii fluidelor de peretzii acestora. 3. ulceratzie ushoara superficiala a pielii sau a mucoaselor. 4. (fig.) degradare progresiva uzura lenta. (< fr. érosion lat. erosio)

EROZIÚNE ~i f. Proces de roadere a solului sub actziunea apei shi a agentzilor atmosferici. [G.D. eroziunii] /<fr. érosion lat. erosio ~onis

eroziúne (ziu) s. f. g.d. art. eroziúnii; pl. eroziúni

eroziúne s. f. (sil. ziu) g.d. art. eroziúnii; pl. eroziúni

eroziune (iu)

EROZIÚNE s. 1. (GEOL. GEOGR.; concr.) coroziune erodare roadere (pop.) mancatura rosatura. (Sa produs o ~ masiva.) 2. (GEOL. GEOGR.) erodare roadere sapare shiroire (fig.) spalare. (Proces de ~ a solului de catre ape.) 3. (GEOL. GEOGR.) eroziune glaciara = exaratzie. 4. (MED.) excoriatzie. (~ unei mucoase.) 5. (MED.) rosatura (inv. shi reg.) rosura. (O ~ la calcai de la incaltzaminte.)

EROZIUNE s. 1. (GEOL. GEOGR.) coroziune erodare roadere (pop.) mincatura rosatura. (Sa produs o ~ masiva.) 2. (GEOL. GEOGR.) erodare roadere sapare shiroire (fig.) spalare. (Proces de ~ a solului de catre ape.) 3. (GEOL. GEOGR.) eroziune glaciara = exaratzie. 4. (MED.) excoriatzie. (~ unei mucoase.) 5. (MED.) rosatura (inv. shi reg.) rosura. (O ~ la calcii de la incaltzaminte.)

eroziune (engl.= erosion) 1. complex de procese exercitate de agentzii externi ape curgatoare apa marii vant ghetzari asupra partzii superficiale a scoartzei din ariile continentale prin care are loc modelarea reliefului terestru. In urma e. fluviale a celei marine (→ abraziune) a celei eoliene (→ coraziune ) shi a e. exercitate de ghetzari (→ exharatzie) materialul superficial dezagregat shi alterat este indepartat de la locul de origine shi deplasat spre bazine de sedimentare; 2. actziune de roadere exercitata de apele curgatoare; prin e. reliefului se formeaza ogashe ravene torentzi se adancesc albiile minore (e. liniara e. de fund) se largesc malurile (e. laterala). E. exercitata de apele curgatoare se propaga de la varsare catre izvoare shi are tendintza de a reduce inclinarea pantei shi a realiza „profilul de echilibru”; este o e. regresiva.

caneluri de eroziune (pl.) (engl.= flute casts) urme lasate de un curent acvatic in patul sau lutitic. C.e. sunt depresiuni erozionale asimetrice mai adanci spre directzia din care curge curentul shi cu varful in forma de U sau V indreptat in acest sens; se conserva frecvent sub forma de mulaje in baza stratelor de gresii din formatziunile de flish shi molasa shi se utilizeaza la reconstituirea directziilor de paleocurent. Sin. flute marks. V. shi mecanoglife.

urme de eroziune (sedim.) (engl.= scour marks) depr. erozionale alungite produse la partea sup. a unui strat lutitic argilos shi alungit in directzia curentului care lea generat. Dupa originea shi morfologia lor u.e. pot fi → caneluri de eroziune u. semilunare u. meandrate u. longitudinale u. transversale. Conservate pe supr. unui strat de gresie se mai denumesc → mecanoglife. Sin. turboglife.