LĂRGÍ, lărgesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face (mai) larg; a da sau a căpăta lărgime; a (se) întinde. ♦ Tranz. Fig. A da amploare, a extinde. ♦ Refl. Fig. A se împrăștia, a se răspândi. – Din larg.

lărgi [At: PSALT. HUR. 29^v/13 / Pzi: ~gesc / E: larg] 1-2 vtr (Îoc a micșora) (A face sau) a deveni mai larg. 3-4 vtr A (se) deschide. 5-6 vtr (Înv; îe) A (se) ~ gura (sau buzele, rostul, ustna) asupra cuiva (sau spre cineva) A certa. 7 vt (Înv; îe) A-și ~ mâinile (mațele) A deveni foarte lacom. 8 vr (Înv) A se îngrășa. 9 vr (Fig; înv) A râvni la bunuri materiale. 10 vt (Fig; îvr) A menține vreme îndelungată. 11 vt (Fig) A dezvolta ca importanță, anvergură, complexitate, număr Si: a da amploare, a extinde. 12 vt (Fig) A face să-și extindă sfera de acțiune. 13 vt (Fig) A face să devină aplicabil la... 14 vi (Bis; înv; fig) A scoate pe cineva dintr-o situație dificilă. 15 vi (Îe) A-i ~ cuiva A-i face drum.

LĂRGÍ, lărgesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face (mai) larg; a da sau a căpăta lărgime; a (se) întinde. ♦ Fig. A da amploare, a extinde. ♦ Fig. A se împrăștia, a se răspândi. – Din larg.

LĂRGÍ, lărgesc, vb. IV. Tranz. A face (mai) larg, a da lărgime. A lărgi o rochie. ▭ Coborau dealul tăcuți, își lărgeau pasul, să nu-i prindă întunericul. CAMILAR, TEM. 201. Să lărgiți casa, Să întindeți measa. TEODORESCU, P. P. 175. ◊ Refl. Strada nu mai era aceeași. Se lărgise enorm. SAHIA, N. 107. ♦ A da amploare, a extinde. Se va organiza și lărgi vînzarea către țăranii muncitori a animalelor și păsărilor de rasă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2859. ♦ Refl. A se întinde pe o suprafață mare sau la o depărtare mare; a se răspîndi, a se împrăștia. Pe podețul din fața casei lui Geambașu, mulțimea se sugrumă și apoi se lărgi iar în curte. DUMITRIU, B. F. 71. ◊ (Poetic) Din cerdac se lărgeau zări line, sub cerul curat. SADOVEANU, F. J. 395.

A LĂRGÍ ~ésc tranz. 1) A face să se lărgească. 2) fig. A face să capete amploare; a extinde. ~ comerțul. ◊ A-și ~ orizontul a-și aprofunda cunoștințele. /Din larg

A SE LĂRGÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni (mai) larg; a crește în lărgime. 2) fig. A se răspândi pe un spațiu (mai) mare; a se împrăștia. /Din larg

lărgì v. a face larg, a întinde [Lat. LARGIRE].

lărgésc v. tr. (d. larg. V. refl. Devin larg: ghetele s’aŭ lărgit. Fig. Iron. Fac gură, vociferez, mă cert.

lărgí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lărgésc, imperf. 3 sg. lărgeá; conj. prez. 3 să lărgeáscă

lărgí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lărgésc, imperf. 3 sg. lărgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. lărgeáscă

LĂRGÍ vb. 1. v. întinde. 2. v. slăbi. 3. v. dilata. 4. v. extinde. 5. a (se) extinde, a (se) întinde, a (se) lăți, a (se) mări. (Și-a ~ stăpânirea peste...)

LĂRGI vb. 1. a se întinde. (Puloverul s-a ~ după spălat.) 2. a se lăbărța. (Haina s-a ~.) 3. a destinde, a slăbi, (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 4. a (se) dilata, a (se) mări. (A ~ un conduct anatomic în timpul operației.) 5. a crește, a (se) extinde, a (se) mări, a (se) ridica, a spori, a (se) urca. (Suprafețele cultivate s-au ~ la...) 6. a (se) extinde, a (se) întinde, a (se) lăți, a (se) mări. (Și-a ~ stăpînirea peste...)

A (se) lărgi ≠ a (se) strâmta

A lărgi ≠ a îngusta

A se lărgi ≠ a se îngusta