libercugetator ~oare smf a [At: DA / Pl: ~i ~oare / E: liber³ + cugetator] 12 (Persoana) care promoveaza o atitudine critica fatza de biserica shi de religie Si: ateu.

LÍBERCUGETATÓR libericugetatori s. m. Adept al unui curent ideologic care promoveaza o atitudine critica fatza de religie shi fatza de biserica. Liber² + cugetator (dupa fr. librepenseur).^[1]

LIBERCUGETATÓR s.m. Ganditor care adopta o atitudine critica fatza de religie shi de biserica; ateu. [< liber + cugetator dupa fr. librepenseur].

LIBERCUGETATÓR s. m. ganditor care adopta o atitudine critica fatza de religie shi de biserica. (dupa fr. libre penseur)

LÍBER² A liberi e adj. 1. (Despre oameni) Care se bucura de libertate de independentza individuala shi cetatzeneasca care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline. ♦ (Despre popoare state orashe) Independent neatarnat nesupus (unei puteri straine) autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a actziona dupa vointza sa de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus niciunei constrangeri; slobod. ◊ Liberarbitru = capacitate a unei persoane de a se detasha de orice constrangere interioara shi de a alege un curs al actziunii din mai multe variante posibile. 3. (Despre actziuni) Care nu este supus unei restrictzii cu caracter arbitrar. ◊ Traducere libera = traducere care reda contzinutul originalului in formele proprii limbii in care se traduce fara sa respecte riguros forma originalului. Versuri libere = randuri de poezie neprozodica in care normele prozodice daca apar sunt aplicate necanonic dupa dorintza autorului. Intrare libera = intrare fara plata intro sala de spectacol pe un stadion etc. Lovitura libera = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitura acordata unei echipe drept compensatzie pentru o infractziune sau o gresheala comisa de echipa adversa. Profesie libera = profesie exercitata de o persoana pe cont propriu (fara sa fie angajata permanent intro institutzie sau intreprindere). ◊ Compus: s. m. shi f. liberprofesionist = persoana care exercita o profesie fara a fi angajat pe baza unui contract de munca; libercugetator = persoana care promoveaza o atitudine independenta fatza de orice traditzie shi autoritate cu deosebire religioasa. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunulplac care este in afara obligatziilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla in afara obligatziilor (mai ales profesionale) pe o perioada de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligatziile (profesionale) care le are in mod obishnuit a putea dispune de timpul sau. 5. (Despre banci scaune locuintze etc.) Care nu este ocupat gol; neinchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligatzii fatza de altzii; neangajat disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate natural degajat armonios ushor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a tzine un discurs o prelegere etc. fara a citi un text; b) a fi sincer a spune deschis ceea ce gandeshte; c) a vorbi fara perdea obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fara ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fara ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (In loc. adv.) in aer liber = in plin aer in mijlocul naturii. Sub cerul liber = afara intrun loc descoperit. Din fr. libre lat. liber.

LÍBER² A liberi e adj. 1. (Despre oameni) Care se bucura de libertate de independentza individuala shi cetatzeneasca care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline. ♦ (Despre popoare state orashe) Independent neatarnat nesupus (unei puteri straine) autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a actziona dupa vointza sa de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus nici unei constrangeri; slobod. ◊ Liber arbitru = libertate absoluta a vointzei omului postulata la idealismul filozofic¹ in opozitzie cu determinismul. 3. (Despre actziuni) Care nu este supus unei restrictzii cu caracter arbitrar. ◊ Traducere libera = traducere care reda contzinutul originalului in formele proprii limbii in care se traduce fara sa respecte riguros forma originalului. Versuri libere = randuri de poezie neprozodica in care normele prozodice daca apar sunt aplicate necanonic dupa dorintza autorului. Intrare libera = intrare fara plata intro sala de spectacol pe un stadion etc. Lovitura libera = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitura acordata unei echipe drept compensatzie pentru o infractziune sau o gresheala comisa de echipa adversa. Profesiune libera = profesiune exercitata de o persoana pe cont propriu (fara sa fie angajata permanent intro institutzie sau intreprindere). ◊ Compus: (Substantivat) liberprofesionist = persoana care exercita o profesiune libera. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul plac care este in afara obligatziilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla in afara obligatziilor (mai ales profesionale) pe o perioada de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligatziile (profesionale) care le are in mod obishnuit a putea dispune de timpul sau. 5. (Despre banci scaune locuintze etc.) Care nu este ocupat gol; neinchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligatzii fatza de altzii; neangajat disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate natural degajat armonios ushor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a tzine un discurs o prelegere etc. fara a citi un text; b) a fi sincer a spune deschis ceea ce gandeshti; c) a vorbi fara perdea obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fara ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fara ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (In loc. adv.) In aer liber = in plin aer in mijlocul naturii. Sub cerul liber = afara intrun loc descoperit. Din fr. libre lat. liber.

LÍBER² A liberi e adj. 1. (Despre oameni) Care se bucura de libertate care nu e exploatat care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline; slobod. Azi liberi ne simtzim can haine noua. BENIUC V. 114. Ash putea pretinde k sint mai mult decit liber. SADOVEANU P. M. 15. Robia shi proprietatea cea mai mare trebuira a produce shi in noua colonie [romana in Dacia] relele lor inghitzind cu incetul proprietatzile mici... shi substituind robi la oameni liberi. BALCESCU O. II 11. ◊ Fig. Eroica drama a lui Guilom Tell in care rasufla peste tot aerul liber shi curat al plaiurilor alpestre. ODOBESCU S. III 81. Ash vrea sa vad ziua pamintului vestita Sa respir un aer mai liber mai curat Sa pierd ideea trista de veacuri intarita K lumea moshtenire despotzilor sa dat. ALEXANDRESCU M. 7. ◊ (Adverbial) Tinerii vor sa traiasca liber intro patrie independenta. SCINTEIA 1953 nr. 2723. ♦ (Despre state popoare orashe) Independent neatirnat nesupus (unei puteri straine). V. suveran autonom. Pentru prima data in istoria sa zbuciumata poporul romin a devenit liber shi stapin pe soarta sa in urma victoriei istorice de insemnatate mondiala repurtata de Uniunea Sovietica in cel deal doilea razboi mondial. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 244. Popor ce patimeai de veacuri Acum eshti liber sa traieshti. FRUNZA Z. 43. Natzie scitica libera shi viteaza. NEGRUZZI S. I 200. 2. Care are posibilitatea de a actziona in anumite imprejurari dupa propria sa vointza sau dorintza. Nam cetzi face; liber eshti sa crezi ce pofteshti. SADOVEANU P. M. 21. 3. (Despre actziuni) Care nu e supus unei restrictzii cu caracter arbitrar. Dreptul cel mai pretzios al omului civilizat este libera comunicare de gindire shi de idei. BOLLIAC O. 259. ◊ Traducere libera = traducere care reda exact contzinutul textului tradus in formele proprii limbii in care se traduce fara sa respecte riguros forma originalului. Versuri libere = versuri care nu sint supuse unei masuri regulate. Intrare libera = intrare fara bilet intro sala de spectacole stadion sportiv etc. Orice gazetar de obicei se bucura veshnic de o intrare libera shi mai totdeauna de un scaun gratis in teatru. CARAGIALE O. III 217. (La unele jocuri sportive cu mingea) Lovitura libera = lovitura acordata unei echipe drept compensatzie pentru o infractziune sau o gresheala tehnica comisa de echipa adversa. Liber consimtzamint v. consimtzamint. Liber schimb v. schimb. Profesiune libera = profesiune (medicina avocatura etc.) exercitata de o persoana pe cont propriu (fara sa fie angajata intro institutzie sau intreprindere). ◊ (Adverbial in compusele) liberprofesionist = persoana care exercita o asemenea profesiune; libercugetator = ateu. Tatal fusese angloman shi libercugetator cazut la sfirshitul vietzii in mania religioasa. SADOVEANU E. 238. 4. (Despre timp) Neocupat in munca de care se poate dispune. Ore libere. Zi libera. ▭ Dupa implinirea orelor de munca oamenii sovietici folosesc timpul liber pentru a se lumina mai mult pentru a invatza mai mult. STANCU U.R.S.S. 116. ◊ (Substantivat in expr.) A avea liber = a fi in afara obligatziilor (mai ales profesionale) pe o perioada de timp. Viu miine pe la cinci sa va iau tot am liber devreme. CAMIL PETRESCU T. II 93. Joia dupa amiaza avem liber. C. PETRESCU C. V. 97. 5. (Despre banci scaune etc.) Care nu e ocupat gol; (despre locuintze) neinchiriat. Banca libera. Loc liber. Camera libera. ♦ Loc. adj. (Jur. despre bunuri reale) Liber de orice sarcina = asupra caruia nu greveaza nici un drept real (creantza ipotecara sau privilegiu). Imobil liber de orice sarcina. ♦ (Despre oameni) Disponibil neangajat. (Fig.) Angelica a carei inima era libera primi bucuroasa cu singura conditziune de a nu se despartzi de bunica sa. NEGRUZZI S. I 109. ♦ (Despre partzi ale corpului) Care se poate mishca in voie care nu este stinjenit sau impiedicat in mishcari. 6. Care nu e fortzat lipsit de artificialitate natural armonios ushor. Pas liber. Mishcari libere. ◊ (Adverbial) Conducea liber de parca sar fi plimbat cu tractorul peste cimp. MIHALE O. 197. ◊ Expr. A vorbi liber = a conferentzia a tzine un discurs o prelegere etc. fara a avea textul in fatza. (A vedea) cu ochiul liber = (a vedea) cit poate cuprinde ochiul fara ajutorul nici unui instrument optic. Desen liber = desen de obicei artistic efectuat cu mina fara ajutorul vreunui instrument. 7. (Numai in loc. adv.) In aer liber = afara in plin aer intrun spatziu in care potzi sa te mishti shi sa respiri in voie. Spectacol in aer liber. Gimnastica in aer liber. Sub cerul liber = afara intrun loc descoperit.

CUGETATÓR ~i m. Persoana care studiaza problemele fundamentale ale naturii shi societatzii; ganditor. ◊ Liber~ persoana care nu crede in Dumnezeu; ateu. /a cugeta + suf. ~ator

líbercugetatór s. m. pl. líbercugetatóri

líbercugetatór s. m. pl. líbercugetatóri

libercugetator pl. libercugetatori

libercugetator.

LIBERCUGETATÓR s. adj. v. ateu.

LIBERCUGETATOR s. adj. ateu necredincios (pop.) pagin (inv.) ateist. (Un ~ convins.)

libercugetatór liberi cugetatori s. m. Adept al unui curent care promoveaza o atitudine critica fatza de religie shi fatza de biserica. Din liber + cugetator.