letopisetz [At: MOXA C. 202 / V: (inv) leat~ ~sitz (ivr) litopis~ litopisitz (A: nct) / A shi: letopisetz / Pl: ~e (inv sm) ~i / E: slv лѣтописьць „scriitor al anilor cronicar”] 1 snm Scriere veche cu caracter istoric in care inregistrarea evenimentelor se facea pe ani in ordine cronologica Si: cronica (1) hronic. 2 sn (Pex; irn) Enumerare plictisitoare Si: pisalogeala. 3 sm (Inv) Cronicar (1).

LETOPISÉTZ letopisetze s. n. Scriere cu contzinut istoric a vechilor cronicari in care inregistrarea evenimentelor este facuta in ordine cronologica; cronica. Un letopisetz rusesc ne da shtirea k Petru Raresh a reluat legaturile cu Moscova shi in a doua domnie. IST. R.P.R. 150. O singura fiintza mai pastra k un vechi letopisetz legendele shi intimplarile casei. ANGHELIOSIF C. L. 14. Patruzeci de ani alaturi cu altzii... Letopisetzul moshiei scrisulam cual nostru singe. DAVILA V. V. 157. ♦ (Invechit) Cronicar. Un Ureche un Costin un Neculcea un Greceanu uricari letopisetzi shi cronicari istoriografi care inregistrau zi cu zi ora cu ora cele ce se petreceau. GHICA S. 86. Accentuat shi: letopísetz (EMINESCU O. I 149). Varianta: (regional) litopisắtz (KOGALNICEANU S. 100) s. m.

LETOPISÉTZ (1) letopisetze s. n. (2) letopisetzi s. m. 1. Scriere cu contzinut istoric a vechilor cronicari in care evenimentele sunt inregistrate in ordine cronologica; cronica. 2. (Inv.) Cronicar. [Acc. shi: letopísetz] Slav (v. sl. lĕtopisĩcĩ „cronograf”).

LETOPISÉTZ ~e n. Lucrare cu caracter istoric in care evenimentele sunt expuse in ordine cronologica; anale; cronica. /<sl. lĕtopisici

letopisetz n. 1. od. cronica veche: (eroi) atzi ajuns acum de moda de va scot din letopisetz EM. 2. fam. enumeratziune plictisitoare: iar ai sa ’ncepi cu letopisetzu? AL. [Slav. LĬETOPĬSETZŬ lit. scriitor de anale].

letopísetz n. pl. e (vsl. lĭetopisĭcŭ cronicar d. lĭeto an shi pisati a scrie; rus. lĭetopiséc cronicar lĭétopis cronica. V. leat ispisoc opis). Vechĭ. Cronica anale.

leatopisetz sn vz letopisetz

letopisitz snm vz letopisetz

litopisetz sn vz letopisetz

litopisitz^[1] sn vz letopisetz corectata

letopisétz s. n. pl. letopisétze

letopisétz (cronica) s. n. pl. letopisétze

letopisetz

letopisetz tze.

LETOPISÉTZ s. v. cronica.

LETOPISETZ s. cronica (inv.) hronic. (~ lui Gr. Ureche.)

LETOPISETZ (v. sl. letopisiti a scrie) Veche scriere istorica cronologica relatare a evenimentelor. In literatura noastra primele letopisetze scrise in limba slavona trateaza despre trecutul istoric al Moldovei de la intemeierea ei pina la inceputul secolului al XVIlea (ex. Letopisetzul anonim al Moldovei cunoscut shi sub numele de Letopisetzul sau Analele de la Bistritza Analele de la Putna). Termenul letopisetz este folosit shi de cronicarii secolului al XVIIlea (Gr. Ureche M. Costin) in intitularea operelor lor (Letopisetzul tzarii Moldovei) in care consemneaza intimplari din trecutul tzarii la unele fiind chiar ei martori oculari. Cronicarii moldoveni au fost calauzitzi de rivna respectarii adevarului istoric („ci eu pe cum am aflat asha am aratat” Gr. Ureche) la cei munteni se fac simtzite uneori interese subiective de familie. Spre deosebire de istoria propriuzisa letopisetzelor le lipseshte rigoarea shtiintzifica a acesteia.

LETOPISÉTZ (< sl.) s. n. (In Evul Mediu la romani shi la slavi) Scriere cu caracter istoric in care inregistrarea evenimentelor se facea pe ani in ordine cronologica; cronica. Unii dintre cronicarii romani (Grigore Ureche Miron Costin Ion Neculce) shiau intitulat lucrarile l.

LETOPISETZ ANONIM AL MOLDOVEI (17331774) cronica alcatuita in Moldova in a doua jumatate a sec. 18 cu titlul „Letopisetzul TZarei Moldovei de la domnia intai shi pana la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat”. Atribuita o vreme in mod eronat lui Enache Kogalniceanu care a fost de fapt numai copistul ei. Prezinta perioada de declin feudal shi de apogeu a fanariotzilor in TZarile Romane incheinduse cu descrierea evenimentelor din timpul Razboiului rusoturc din 17681774.

LETOPISETZUL ANONIM AL TZARII MOLDOVEI (16611704) cronica scrisa in jurul anului 1712 shi intitulata „Letopisetzul TZarei Moldovei de la SHtefan sin Vasile Voda de unde este parasit de Miron Costin logofatul”. Cunoscuta shi sub denumirea de PseudoNicolae Costin. Autorul care pare atashat de familia Cantemireshtilor expune detashat evenimentele interne insistand asupra starii grele a poporului mentzionand uneori chiar unele evenimente externe. Cronica se termina cu prezentarea celei dea doua domnii a lui Mihai Racovitza.

LETOPISETZUL CANTACUZINESC (Istoria TZarii Romaneshti de cand au descalecat pravoslavnicii creshtini) cronica anonima cu caracter polemic scrisa in a doua jumatate a sec. 17; a fost publicata pentru prima data de N. Balcescu shi A.T. Laurian in „Magazin istoric pentru Dacia” (18461847) sub titlul „Istoria TZarii Romaneshti de cand au descalecat rumanii”. Relateaza cu vadit caracter polemic de pe pozitzii favorabile gruparii boiereshti a Cantacuzinilor evenimentele petrecute de la „descalecatul” lui Negru Voda (1290) pana in 1690 doi ani dupa urcarea pe tron a lui Constantin Brancoveanu. Atribuita de unii lui Stoica Ludescu. Are meritul de a fi pastrat cele dintai texte istoriografice ale TZarii Romaneshti incorporate shi transformate in cuprinsul sau.

LETOPISETZUL DE LA BISTRITZA (Letopisetzul de cand sa inceput cu voia lui Dumnezeu TZara Moldovei) versiune a cronicii alcatuite in limba slavona la curtea lui SHtefan cel Mare in a doua jumatate a sec. 15 shi inceputul sec. 16; relateaza evenimentele petrecute in istoria Moldovei intre 1359 shi 1507 oprinduse indeosebi asupra domniei lui SHtefan cel Mare. Descoperit de I. Bogdan la Tulcea.

LETOPISETZUL DE LA PUTNA (Povestire pe scurt despre domnii Moldovei) cronica anonima in limba slavona scrisa probabil in timpul domniei lui SHtefanitza Voda (15171527). Pastrat in doua variante: una prezentand evenimentele petrecute in istoria Moldovei intre 1359 shi 1518 iar alta intre anii 1359 shi 1526 ambele fiind prelucrari independente ale Analelor curtzii lui SHtefan cel Mare. Descoperite de I. Bogdan la Kiev shi respectiv la SanktPetersburg.