CRÓNICA cronici s. f. 1. Lucrare cu caracter istoric obishnuita mai ales in Evul Mediu care cuprinde o inregistrare cronologica a evenimentelor sociale politice shi familiale; letopisetz hronic. 2. Articol de ziar sau de revista care comenteaza evenimente politice sociale shi culturale de actualitate. ♦ Scurta comunicare oficiala privind schimbari in componentza guvernului mishcari in corpul diplomatic etc. Din lat. chronica fr. chronique.

cronica sf [At: M. COSTIN. ap. LET I 216/27 / V: (inv) ~nic sn hro~ / S: (inv) chro~ / Pl: ~ici shi (rar) ~ice / E: lat chronica fr chronique] 1 Lucrare istorica specifica Evului Mediu in care se expun cronologic evenimentele sociale politice familiale din viatza unui popor Si: letopisetz. 2 (Pex) Scriere care cuprinde o cronica. 3 Articol al unui ziar sau al unei reviste in care se relateaza noutatzi importante din viatza politica culturala sociala etc. 4 Rubrica din ziare sau reviste cuprinzand cronici (3). 5 Scurta comunicare oficiala privind schimbari in guvern mishcari in corpul diplomatic etc.

CRÓNICA cronici s. f. 1. Lucrare cu caracter istoric obishnuita mai ales in evul mediu care cuprinde o inregistrare cronologica a evenimentelor sociale politice shi familiale; letopisetz hronic. 2. Articol de ziar sau de revista care comenteaza evenimente politice sociale shi culturale de actualitate. ♦ Scurta comunicare oficiala privind schimbari in componentza guvernului mishcari in corpul diplomatic etc. Din lat. chronica fr. chronique.^[1]

CRÓNICA cronici s. f. 1. Serie de insemnari obishnuite mai ales in evul mediu shi cuprinzind o inregistrare cronologica de obicei lipsita de discernamint critic a evenimentelor sociale politice shi familiare facute de un. scriitor (de obicei contemporan); scriere uneori pastrata in manuscris cuprinzind asemenea insemnari (shi servind adesea drept baza istoricilor moderni); letopisetz. Cronica intimplarilor mai insemnate petrecute pina la anul 1499 scrisa de un cronicar ramas anonim sa pastrat in traducere germana. IST. R.P.R. 137. Intriga in Hamlet e luata din cronicile Danemarcii. GHEREA ST. CR. II 278. Dar lasatzi macar stramoshii k sa doarman colb de cronici. EMINESCU O. I 151 2. Articol dintrun ziar sau dintro Revista care comenteaza evenimente de actualitate politice sociale shi culturale interne sau externe. Cronica internatzionala. Cronica locala. Cronica muzicala. 3. Comentariu de obicei rautacios facut asupra unor evenimente neinsemnate din viatza particulara a cuiva. Cronica Iashului asha de bogata pe acea vreme nul shtia. RUSSO O. 48. Pl. shi: (invechit) cronice (EMINESCU O. I 32 BALCESCU O. I 64).

CRÓNICA s.f. 1. Scriere in care se expun cronologic evenimentele din viatza unui popor; letopisetz anale. 2. Articol de ziar de revista care comenteaza evenimente la ordinea zilei. ◊ Cronica literara = analiza a fenomenului literar in care se exprima judecatzi de valoare. 3. Comentariu rautacios in legatura cu viatza cuiva. [Var. hronic s.n. hronica s.f. / < lat. chronica cf. fr. chronique gr. chronica < chronos timp].

CRÓNICA s. f. 1. scriere in care sunt consemnate strict cronologic evenimente din viatza unui popor; letopisetz anale. ◊ (p. ext.) gen de roman conceput k un document de epoca in sensul de istorie a moravurilor de obicei contemporane autorului. 2. articol de ziar sau de revista care comenteaza evenimentele la ordinea zilei. ♦ ~ literara = analiza a fenomenului literar in care se exprima judecatzi de valoare. 3. comentariu rautacios in legatura cu viatza cuiva. (< fr. chronique lat. chronica)

CRÓNICA ~ci f. 1) Lucrare cu caracter istoric in care evenimentele sunt expuse in ordine cronologica; letopisetz; anale. 2) Scurta comunicare (in ziar la radio televiziune) care comenteaza evenimentele la ordinea zilei. [G.D. cronicii] /<fr. chronique lat. chronica^[1]

cronica f. 1. naratziunea faptelor dupa ordinea timpului: cronicele Moldovei se mai numesc shi letopisetze; 2. partea unui ziar unde se rapoarta principalele shtiri politice shi literare: cronica politica teatrala muzicala; 3. fig. ceea ce se vorbeshte (mai ales de rau) sgomot ce circula: cronica scandaloasa.

HRÓNIC s.n. v. cronica.

HRÓNICA s.f. v. cronica.

románcrónica s. n. Roman care ishi propune sa fie o cronica a epocii care o prezinta ◊ „In ce priveshte modalitatea romanuluicronica putem depista radacinile pana la Neculce.” Luc. 3 VIII 67 p. 9. ◊ „Scriitorul ishi propune ashadar sa realizeze un romancronica o radiografie cat mai exacta a evenimentelor a comportamentului uman in fatza unor evenimentelimita pline de tragism [...]” R.lit. 3 X 74 p. 4. ◊ „Romanul cronica” R.lit. 17 VIII 78 p. 9; v. shi Sapt. 28 XII 73 p. 4 R.l. 21 II 75 p. 2 (din roman + cronica)

Huru (Cronica lui) m. pretinsa istorie scrisa in limba romaneasca din 1494 tradusa de spatarul Clanau shi publicata de Asache. Stilul shi coprinsul dovedesc neautenticitatea ei.

crónica s. f. g.d. art. crónicii; pl. crónici

crónica s. f. g.d. art. crónicii; pl. crónici^[1]

cronica (subst.) pl. cronici

cronica ci.

CRÓNICA s. letopisetz (inv.) hronic. (~ lui Gr. Ureche.)^[1]

CRONICA s. letopisetz (inv.) hronic. (~ lui Gr. Ureche.)

CRONICA (< fr. chronique; < lat. lit. chronica; cf. gr. lat. hronica fapte succesive in timp) Scriere cu caracter istoric o relatare cronologica a faptelor mai importante din viatza unui popor a unui domnitor a unei familii etc. Cronicile sint povestiri ale unor evenimente la care autorul a luat parte sau cunoshtintza de ele fara insa a le relata an cu an k analishtii. Ele apar in elenism shi mai tirziu cunosc o mare dezvoltare in cultura bizantina. Premergatoare istoriei critice ele au fost prin excelentza forma istoriei evului mediu european (Frantza Anglia) cele mai multe fiind scrise in manastiri. In literatura noastra ele apar in secolul al XVIlea mai intii in limba slavona (cronicele calugarilor Macarie Eftomie shi Azarie) iar in limba romana abia in secolul al XVIIlea prin Gr. Ureche Miron Costin shi continuind in secolul al XVIIIlea cu Ion Neculce. Unele cronici sint scrise in versuri k de exemplu Stihurile asupra domnului Grigore Ghica Voievod (1777); Istoria lui Mavrogheni Voda shi a rasmiritzii din timpul lui de pitarul Hristache; Jalnica tragodie a Moldovei de Alecu Beldiman scriitori socotitzi a fi cei din urma cronicari in literatura noastra shi care in relatarea faptelor folosesc o versificatzie greoaie.

CRONICA LITERARA (< fr. chronique littéraire) Forma a disertatziei denumita astfel datorita periodicei sale aparitzii (zilnic saptaminal lunar) in paginile acelorashi publicatzii ziare reviste shi care consta in relatarea publicatziilor aparute in rastimp sau a manifestarilor din diferite domenii de activitate. Ea poate fi de mai multe feluri: shtiintzifica literara politica muzicala economica sportiva etc. Exemplu: Cronica mizantropului (in Lumea shi Natziunea) shi Cronica optimistului (in Contemporanul) de G. Calinescu. Ex. de cronica literara: „Familia mai mult sub aspectul ei pitoresc shi evocativ era o preocupare vadita shin primul roman al dlui Calinescu in Cartea nuntzii.” „Romanul de astazi Enigma Otiliei este construit cu un meshteshug sigur pe mai multe planuri shi cu o detashare epica intru totul stapina pe materialul uman atit de divers shi de inchegat in fizionomia lui.” POMPILIU CONSTANTINESCU G. Calinescu: Enigma Otiliei Vremea 1938) Ex. de cronica istorica: „SHi intrebind Vasile Voda pe postelnici cine din boieri este afara au spus postelnicii k este logofatul cel mare dvoreshte sashi ia ziua buna k iau venit veste de boala foarte grea jupinesei. Sa fie zis Vasilie voda: ”Ce om fara cale logofatul! SHtiindushi jupineasa boleaca shi nu o tzine aicea cu sine!„ SHi iau zis sa intre sashi ia ziua buna. Au intrat SHtefan Gheorghe logofatul cu fatza scornita de mare mihniciune shi shiau luat voie sa mearga spre caseshi. Spun sa fie zis Vasilie voda: ”Sa afle lucrul shi voia sa.„ Neshtiutoriu gindul omului spre ce meneshte.” (MIRON COSTIN Letopisetzul tzarii Moldovei) Termenul cronica este folosit uneori shi pentru acele romane cu caracter de istorie a moravurilor unei epoci (Chronique du XIX^e siècle de Stendhal; Cronica romaneasca a veacului al XXlea titlu in care Cezar Petrescu ingloba romanele sale in nazuintza de a fi un istoriograf al vietzii sociale a epocii sale).

CRONICA revista politica sociala shi culturala. Apare saptaminal la Iashi din 1966.

CRONICA ANONIMA A BRASHOVULUI PENTRU TRECUTUL ROMANILOR DIN SHCHEI cronica inmanunchind fara un plan definit shtiri diverse asupra evenimentelor istorice dintre 1392 shi c. 1790.

CRONICA ANONIMA RACOVITZEANA cronica a doi autori anonimi care continua letopisetzul lui Miron Costin relatind evenimente din istoria Moldovei cuprinse intre anii 1661 shi 1729. Partea a doua a cronicii care incepe cu 1705 are in centru domniile lui Mihai Racovitza carel prezinta in mod favorabil.

CRONICA BALENILOR („Istoriile domnitorilor TZarii Romaneshti”) cronica anonima scrisa spre sfarshitul sec. 17 de un autor atashat gruparii boiereshti a Balenilor. Nareaza evenimente cuprinse intre 1290 shi 1688.

CRONICA BUZESHTILOR cronica anonima in corpul „Letopisetzului Cantacuzinesc” pastrata intro compilatzie din sec. 17. Scrisa de un autor apropiat familiei boierilor Buzeshti comenteaza de pe pozitziile acestora luptele shi victoriile lui Mihai Viteazul.

CRONICA GHICULESHTILOR cronica anonima redactata pe la sfirshitul sec. 18 de un autor atashat familiei Ghica. Cuprinde bogate informatzii referitoare la istoria Moldovei intre 1695 shi 1754.

CRONICA MOLDOGERMANA versiune prelucrata in limba germana a unui prototip comun cronicilor Moldovei din sec. 15. Scrisa la curtea lui SHtefan cel Mare relateaza evenimentele domniei acestuia cuprinse intre 1457 shi 1499. Cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova pastrate pina azi.

CRONICA MOLDOPOLONA cronica prelucrata pe la mijlocul sec. 16 de un anonim polon dupa prototipul comun cronicilor Moldovei din sec. 15. Cuprinde informatzii asupra istoriei Moldovei intre 1352 shi 1564.

CRONICA MOLDORUSA cronica incorporata intro colectzie de cronici ruseshti de la sfirshitul sec. 16. Nareaza pornind de le prototipul comun al cronicilor Moldovei din sec. 15 evenimentele de la intemeierea Moldovei pina la moartea lui SHtefan cel Mare (1504).

CRONICA PICTATA DE LA VIENA (CHRONICON PICTUM VINDOBONENSE) cronica privind istoria maghiarilor. Cuprinde informatzii despre poporul roman shi in special despre conflictul din 1330 dintre Basarab I domnul TZarii Romaneshti shi Carol Robert regele Ungariei; cuprinde c. 300 de miniaturi care completeaza naratziunea.

CRONICI cartzi din „Vechiul Testament” scrise in ebraica in jurul anului 300 i. Hr. Impreuna cu Ezdra shi Nehemia de catre acelashi autor numit Cronist. Ele descriu istoria poporului evreu de la inceputuri pina la cucerirea Ierusalimului in anul 587 i. Hr.

cronica s. f. sg. (tox.) canabis.