leagan sn [At: (a. 1692) GCR I 303/8 / V: (pop) ~ang~ (reg) ~ar / Pl: ~e (ivr) legene (reg) ~uri legeni / E: legana] 1 Pat mic de lemn din nuiele impletite sau din panza pentru bebelushi prins cu sfori de tavan prins cu carlige pe patru picioare sau fixat pe doua talpi cu baza curbata. 2 (Reg) Cosh de nuiele sau din coaja de copac in care tzarancile ishi poarta bebelushul in spate. Si: (reg) belceu tzutzul. 3 (Is) Cantec de ~ Cantec cu care se adoarme copilul. 4 (Ias) Text al acestui cantec o specie a poeziei lirice. 5 (Fig) Nashtere. 6 (Fig) Copilarie. 7 (Ilav) Din (sau de la ori in) ~ Din fasha. 8 (Ial) De mic. 9 (Ial) Din copilarie. 10 (Ie) Din (sau de la) ~ pana la (sau in) mormant Pe tot parcursul vietzii Si: mereu totdeauna. 11 (Fig; urmat de determinari in genitiv) Loc unde sa nascut a crescut shi sa format cineva sau ceva. 12 (Rar) Cauza. 13 (Rar) Motiv. 14 Institutzie de stat sau ashezamant filantropic unde se cresc copiii orfani sau abandonatzi. 15 (Imp) Cresha. 16 Banca scaun sau scandura suspendata cu franghii care se ashaza cineva k sa se balanseze Si: balansoar lantzuri scranciob (reg) dulap (reg) tzitzeche. 17 (Ilv) A se da in ~ A se legana. 18 (Fig) In forma de leagan (1). 19 Trasura suspendata pe arcuri sau pe chingi Si: berlina caleashca cupeu landou radvan. 20 Scaun suspendat al unei carutze sau al unei trasuri care sta vizitiul Si: capra jetz lavitza. 21 (Pes; reg) Cosh facut din scoartza de copac. 22 (Pes; reg) Saltatoare. 23 (Teh) Grinda mobila dispusa intre traversele intermediare ale cadrului anumitor boghiuri de vehicol de cale ferata.

LEÁGAN leagane s. n. 1. Patuc de lemn sau de nuiele impletite pentru copiii mici (mai ales pentru sugaci) in care de obicei sint leganatzi k sa doarma. Totzi din sat dorm toate lampile sau stins numai mama vegheaza... Sta linga leagan pruncushorul geme cal arde pojarul. CAMILAR TEM. 182. La rugat Haia sai faca un leagan mic... pentru papusha ei. SAHIA N. 96. O pusen luntre ducindo k intrun leagan. EMINESCU N. 11. ◊ Cintec de leagan = cintec cu care se adoarme copilul. ♦ Fig. (Precedat adeseori de prep. «din») Inceput (al vietzii) prima copilarie. Blanca afla k din leagan Domnul este al tau mire. EMINESCU O. I 65. ♦ Fig. Loc placut unde se poate sta sau unde se poate dezvolta ceva; cuib. Pamintul nostrui scump shi sfint K el nie leagan shi mormint. COSHBUC P. I 209. A noastra fericire Schimba intreaga lume in leagan de iubire. ALECSANDRI P I 139. 2. Fig. (Urmat de determinari in genitiv) Loc unde a luat nashtere sau a crescut cineva sau ceva; loc de bashtina de origine. SHin departare la stinga batrinii muntzi cenushii leaganul stramoshilor noshtri se pierdeau in cerul stralucit. SADOVEANU O. I 120. 3. Institutzie de stat sau filantropica unde se creshteau odinioara copiii lipsitzi de parintzi. Am fost copil gasit SHiatunci la leagan data Intrun cearshaf de cit. Nam mama shi nici tata. D. BOTEZ F. S. 73. ♦ (Impropriu) Cresha. Pe linga colhoz sau creat leagane pentru copii unde mama ishi poate lasa copilul in timpul zilei de munca. SAHIA U.R.S.S. 101. 4. Banca scaun sau scindura suspendata cu fringhii care se ashaza cineva k sa se balanseze. Pe la raspintii shi in pietze caishori leagane panorame. SANDU D. P. 30. ◊ Expr. A se da in leagan = a se legana. Pe flori a se dan leagan co aripa ushoara... A fluturelui astfel e soarta. ALEXANDRESCU M. 159. ♦ Scrinciob.

LEÁGAN ~e n. 1) Pat mic servind pentru a tzine shi a legana copiii mici. 2) fig. Loc de origine; obarshie. /v. a legana

LEAGAN s.n. (Mold.) Trasura. Acea jupineasa au gasit leagan cu cai shi 12 voinici. URECHE. SHi adeca un barbat arap spin . . . era intorcindu sa shi shedea in leaganul sau. AP 1646 27^r; cf. VARLAAM. Forme gramaticale: pl. leagene (VARLAAM). Etimologie: legana. Cf. b u t c a.

leagan n. 1. pat mic de leganat pruncul; 2. fig. primii ani ai vietzii sau locul unde se petrece acea varsta: leaganul natzionalitatzii leaganul civilizatziunii; 3. bucata de lemn sau scaun suspendat intre doa funii shi care se leagana. [Derivat dela leg (cf. tragan din trag]; leaganul tzaranesc e o albie sau o troaca obishnuit legata de grinda casei].

leágan n. pl. legene (maĭ bine de cit leagane) k fremete tefere tzepene (d. a legana). Pat mic (orĭ o simpla albie) in care se pun prunciĭ shi se leagana k sa adoarma. Cintec de leagan cintec de adormit copiiĭ. Fig. Origine patrie: Grecia fu leaganu civilizatziuniĭ. Din leagan din copilarie: a shti un lucru din leagan. Scaun atirnat de doŭa funiĭ orĭ trapez: a te da in leagan. Speĭe. Leagan cu kĭ shir de kĭ de lemn facutzĭ k sa se invirteasca in cerc shi care incaleca copiiĭ. In Trans. shi leangan. V. belceŭ.

leagar sn vz leagan

leangan sn vz leagan

leángan V. leagan.

leágan s. n. pl. leágane

leágan s. n. pl. leágane

leagan gane sb.

LEÁGAN s. 1. (prin Transilv.) belceu (Olt.) luica (Transilv.) tzutzul. (~ pentru copii.) 2. v. scranciob. 3. (reg.) saltatoare speie. (~ pentru pescuit.)

LEÁGAN s. v. berlina.

LEAGAN s. 1. (prin Transilv.) belceu (Olt.) luica (Transilv.) tzutzul. (~ pentru copii.) 2. dulap scrinciob (inv. shi reg.) scircium (reg.) huitz (Transilv.) virtej (Ban.) virtiloi (prin Transilv.) zdrinca. (Sa dat in ~ la moshi.) 3. (reg.) saltatoare speie. (~ pentru pescuit.)

leagan s. v. BERLINA.

leágan (leágane) s. n. 1. Patutz care se balanseaza pentru copiii mici. 2. Inceput origine. 3. Scrinciob dulap. 4. (Inv.) Caleashca shareta. 5. Scaunel capra vizitiului la trasurile cu suspensie. 6. Virsha instrument de pescuit in forma conica. Var. leangan leagana. Mr. leagina megl. legan istr. leagar. Der. legana vb. (a da in leagan un copil; a adormi cu cintece un copil; a dezmierda a desfata; refl. a se da in leagan; a merge leganat a se balansa; refl. a se clatina a oscila a se balabani; refl. inv. a se indoi a shovai); leganator adj. (care incinta); leganatoare s. f. (servitoare care leagana); leganatura s. f. (leganare). Origine nesigura. Pare sa provina dintrun lat. *lecanis din gr. λεϰάνη (shi de asemeni λαϰάνη sau λεϰάνιον) „taler galeata jgheab” cf. rus. lochanĭ „lighean” (Vasmer II 62). De fapt forma traditzionala a leaganului este cea a unei copai facute dintrun trunchi de copac taiat in doua in directzia inaltzimii shi scobit cf. albie copaie. Dupa Boissacq 568 cuvintele gr. provin prin intermediul lui λέϰος „taler” dintro radacina indoeurop. *leq „a se incovoia” cf. lat. lanx „taler terezie de balantza”. Semantismul pare normal: nu shi fonetismul care prezinta o oarecare dificultate. Ar trebui sa se admita o schimbare de accent facilitat poate de vb. legana (cf. pieptenepieptana cumpanacumpani geamanaingemana etc.). SHi asha rezultatul ar trebui sa fie leagina (k in mr.) unde i sar fi deschis sub influentza lui e anterior shi al lui e final de la pl. Forma de pl. a oscilat de la leagene (sec. XVII inv.) › legene la leagane care este forma acceptata astazi poate datorita unei repugnantze instinctive de a admite schimbarea lui g › ğ in interiorul cuvintului. Este un cuvint comun (ALR I 287); shi prezentza formei rotacizate (cf. istr.) arata fara putintza de tagada o apartenentza la fondul lingvistic primitiv. Der. din gr. λεϰάνη sau λαγένα a fost deja propusa de Roesler 571 dar nu a fost acceptata shi nici nar putea fi caci Roesler pornea de la gr. moderna. Laurian shi Massim se gindeau la gr. λίϰνον „leagan”; shi Candrea presupune k acest ultim cuvint ar fi trecut in lat. in forma *ligĭnus a carei der. nu pare corecta (caci dificultatea rezultatului gi › ga se explica neconvingator prin paralelismul cu cearcan shi mesteacan). Toate celelalte ipoteze pleaca de la vb. legana considerat k originar in timp ce leagan ar fi un postverbal. Parerea cea mai acceptata astazi din cite se pare este cea a lui Pushcariu care se bazeaza pe un lat. *lĭgĭnāre der. din ligare. Explicatzia semantica se gaseshte in faptul k anumite leagane se leaga de o grinda din tavan pentru a le ushura balansul (Pushcariu Lat. ti 172; Pushcariu 957; REW 5028; Tiktin; Pushcariu Dacor. I 228; Rosetti I 58 shi 168; Iordan BF IX 149; cf. Rohlfs Differenzierung 57; Draganu Dacor. III 50914 explica lat. *lĭgĭnāre printrun radical *lig „a mishca”). Dar obiceiul leaganelor legate de tavan exista doar in Trans. shi nu e sigur cai cel initzial; fonetismul nu inceteaza sa prezinte dificultatzi; shi nici evolutzia semantica propusa nu pare probabila deoarece *lĭgĭnāre „leagane” ar trebui sa insemne dupa acelashi Pushcariu „a lega leaganul” adica faza de pregatire a lui legana care se da o singura data; asha k *lĭgĭnāre doar in mod fortzat ar putea ajunge sa insemne „a legana” (dupa cum in iter facere nu putem conchide k facere ar putea ajunge sa insemne „a calatori”). Cu atit mai putzin pare convingator etimonul *legivinare de la levis compus cu agināre (CandreaDens. 943; Densusianu GS II 317) cu sensul de „a se mishca incet”. In fine nu sint probabile explicatziile incercate pe baza imprumuturilor moderne din mag. lengetni logatni (Cihac II 511); din alb. lëkunt „a legana” (Miklosich Rum. Unters. II 22); din bg. legalo „cuib” (Byhan 264); din mag. lengeni „a undui a face valuri” (Scriban).

din leagan expr. din copilarie; de la o varsta foarte mica.