lamura¹ sf [At. BIBLIA (1688) 307¹/42 / Pl: ~ri / E: lat lamina] 1 sf (Inv; is) Aur ~ argint ~ Metal de cea mai buna calitate cu un inalt grad de puritate. 2 sf Puritate. 3 sf Calitate superioara. 4 sf (Pex) Cea mai buna parte mai curata shi mai aleasa dintrun lucru Si: chintesentza crema esentza floare frunte spuma. 5 sf (Is) ~ de aur Parte foarte pretzioasa a unei entitatzi. 6 sf (Asr) Persoana care se distinge prin harnicie corectitudine integritate morala etc. Si: elita. 7 a (D. apa) Limpede.

lamura² sf vz ramura

LÁMURA s. f. Partea cea mai buna mai curata mai aleasa dintrun lucru; floarea fruntea unui lucru. Lamura griului. Lamura fainii. ▭ Umblau albinele la cules shi stringeau la shtiubeie lamura florilor. SADOVEANU O. III 411. ◊ Fig. Oricare ar fi lamura adevarului Partzicul era... un pamint de sudalma shi de otrava. CAMILAR N. II 7. Vorbirea ta mii lamura de miere. EMINESCU O. IV 283.

LÁMURA f. Partea cea mai buna cea mai fina a unui lucru; frunte a unui lucru. [G.D. lamurii] /<lat. lamina

lamura f. 1. floarea fainei: 2. fig. ce e mai bun in ceva. [Origina necunoscuta].

lámura f. fara pl. (cp. cu lat. *lammula dim. d. *lamma lama). Ceĭa ce e maĭ bun intr’un lucru. Faina de calitate superioara. Fig. Sal scoata k lamura sal scoata achitat spalat de acuzare (Rebr. 2 127). Lamura de om om harnic curat shi onest.

lámura s. f. g.d. art. lámurii

lámura s. f. g.d. art. lámurii

lámura s. f. g.d. art. lamurei; pl.

LÁMURA s. 1. (reg.) puf pulbere. (~ a fainii.) 2. (fig.) crema floare spuma. (~ din ceva.)

LAMURA s. 1. (reg.) puf pulbere. (~ a fainii.) 2. (fig.) crema floare spuma. (~ din ceva.)

lámura (ri) s. f. 1. Metal pretzios pur masiv autentic. 2. Crema elita. Lat. lamina „bara de metal pretzios” (lexiconul de la Buda; Tiktin; Bogrea Dacor. III 411; DAR). Rezultatul pl. *lamene a trecut in lamuri prin analogie cu pl. terminate in uri cf. vergura lature tzarm; sing. lamura este o reconstituire analogica. Giuglea Cercetari lexicografice 14 porneshte mai curind de la un lat. *lamŭla shi Candrea de la *lamnŭla; Graur BL V 103 afirma k nici una dintre explicatzii nu este acceptabila; dar nu pare sa aiba dificultatzi in admiterea etimonului lamina care corespunde semantic shi se poate explica shi prin fonetism. Mai inainte Pushcariu ZRPh. XXVIII 681 shi Pushcariu 935 REW 4869 se gindisera la lat. *remola din remolere care pare mai putzin probabil shi Roesler 572 in gr. λαμπρός „stralucit(or)”. Der. lamuri vb. (a purifica; a depura metalele; a explica a deslushi a elucida a netezi; a distinge) care Cretzu 342 il explica pornind de la lat. lumināre; nelamurit adj. (neclar confuz indistinct); lamuritor adj. (curatzitor purificator; explicativ clarificator). Koerting 5614 il explica pe lamuri prin lat. limulĭre cf. Densusianu Rom. XXXIII 281.