JUR² s. n. Spatziu in mijlocul caruia se afla cineva sau ceva; imprejurime; vecinatate. ◊ Loc. adv. In (sau prin) jur = in (sau prin) preajma alaturi prin apropiere imprejur. Din jur = din imprejurimi dimprejur. (De) jurimprejur = din (sau in) toate partzile. ◊ Loc. prep. In jurul... = a) in preajma...; b) relativ la... despre; c) aproximativ in... cam pe la... Prin jurul... = in apropiere de...; cam pe la... Din jurul... = pe langa din preajma... (De) jurimprejurul... = in preajma... Lat. gyrus.

jur² sn [At: (a. 1771) URICARIUL XVII 195/6 / V: gir giur jir / Pl: ~uri l E: ml gyrus um] 1 Spatziu in mijlocul caruia se afla cineva sau ceva Si: imprejur imprejurime inconjur ocol. 23 (Ilav) In (sau prin) ~ In (sau prin) preajma. 4 (Ial) Alaturat. 5 (Ilav) In ~ imprejur sau inv ~ de ~ Imprejur. 6 (Inv; ilav) De ~ De toate partzile. 7 (Ilav) In ~ Imprejur. 8 (Ilav) De (sau din) ~ imprejur (ori inv ~ prejur) Din toate partzile. 9 (Ilpp) In ~ul In preajma. 10 (Ial) Relativ la. 11 (Ial) Aproximativ in... 12 (Ilpp) Prin ~ul In apropiere de... 13 (Ial) Cam pe la... 14 (Ilpp) Din ~ul Pe langa. 15 (Ial) Prin preajma. 16 (Ilpp) De ~ imprejurul In preajma. corectata

JUR² jururi s. n. Spatziu in mijlocul caruia se afla cineva sau ceva; imprejurime; vecinatate. ◊ Loc. adv. In (sau prin) jur = in (sau prin) preajma alaturi prin apropiere imprejur. Din jur = din imprejurimi dimprejur. (De) jur imprejur = din (sau in) toate partzile. ◊ Loc. prep. In jurul... = a) in preajma...; b) relativ la... despre...; c) aproximativ in... cam pe la... Prin jurul... = in apropiere de...; cam pe la...; Din jurul... = pe langa din preajma... (De) jur imprejurul... = in preajma... Lat. gyrus.

JUR¹ s. n. Loc spatziu care imprejmuieshte pe cineva sau ceva; inconjur imprejur imprejurime. O casa alba k laptele cu jurul geamurilor incondeiat in roshu shin albastru. DELAVRANCEA S. 3. Un hohot rasunator... facu intro clipa jurul rondului. ALECSANDRI la TDRG. ◊ Loc. adv. In jur = in preajma alaturi; in cerc. Afara bat zorii shi iata culorilen jur se stirnesc nencetat. CASSIAN H. 21. Constatind lipsa ma uitam in jur destul de indispus. SADOVEANU A. L. 26. In jur stateau batrinii. COSHBUC P. I 216. Prin jur = imprejur pe aproape in apropiere. Din jur = dimprejur din preajma din apropiere. (Rar) De jur = in jur. Un chioshc... cu stilpi shi arabescuri De jur impodobit. ALECSANDRI P. III 76. (De) jur imprejur sau (rar) jur prejur = din (sau in) toate partzile in jur in cerc. De jur imprejur erau numai cimpii fertile. BOGZA TZ. 9. [Castelul] era inveshmintat jur imprejur cu iedera. REBREANU R. I 79. De jur imprejur cadea zapada albaalba moale k puful. SANDUALDEA U. P. 35. Ochii roata cashi facea Jur prejur k se uita. TEODORESCU P. P. 440. ◊ Loc. prep. (Construit cu genitivul cu un adjectiv posesiv sau regional in forma nearticulata urmat de prep. «de») In jurul = a) imprejurul in preajma. Sa privesc putzin in jurumi! EFTIMIU I. 124. Vai centuneric sa facut deodata in jurul meu ce groaznica tacere! IOSIF P. 43. [Catana] plingea shi se vaieta de gemea lumean jur de el. RETEGANUL P. III 20. Lucesc in jurui ziduri k tuciul lustruitzi. EMINESCU O. I 93; b) cu privire la relativ la despre. Sau dus discutzii in jurul problemei dezarmarilor; c) (aratind aproximatzia in timp) cam pe la... aproximativ in... In jurul anului 1844 locuitorii din satele Gaila Dimitria shi Terpiu se rascoala impotriva proprietarilor. IST. R.P.R. 108. Prin jurul = de jur imprejurul pe linga in apropierea; (temporal) cam pe la. In zborul lui [vintul] spulbera prin jurul saniei o ometitza ushoara k o negura. SADOVEANU P. S. 32. Din jurul = dimprejurul din preajma de linga. Cu vorbireai entuziasta shi inflacarata despre libertate dragoste jertfa shi fericire mishca pe totzi cei din jurui. SADOVEANU E. 237. (De) jur imprejurul (sau rar jur prejur) (de...) = in jurul. Da pace de jur imprejurul tzarii k shi inlauntrul ei. DELAVRANCEA A. 23. Jur imprejur de sine Vedea can ziua cea dentii Cum izvorau lumine. EMINESCU O. I 176. Jur prejur de mese. TEODORESCU P. P. 23.

JUR² ~uri n. Spatziu in mijlocul caruia se afla cineva sau ceva. ◊ In (sau prin) ~ in apropiere; in preajma; pe aproape. In ~ul a) in preajma; in apropiere; b) referitor la...; relativ la...; despre...; aproximativ in...; cum pe la... (De) ~ imprejur in (sau din) toate partzile. /<lat. gyrus

jur n. ocol: in jurul sau [Lat. GYRUS]. ║ adv. in cerc: de jur imprejur.

1) jur n. pl. urĭ (lat. gyrus volta invirtitura cerc d. vgr. gyros; it. sp. pg. giro pg. gir. Din aceĭashi rad. e shi fr. environ aproape. V. virez). Ocol circuit mishcare in cerc: am facut doŭa jururĭ (Rar). In jur in prejur: in juru caseĭ in juru taŭ in juru orashuluĭ (rar: in jur de tine [Muresheanu. Trans.] in jur de orash shi maĭ des in prejuru caseĭ taŭ orashuluĭ). Ishĭ stringea bunda pe jur ishĭ stringea bunda in prejuru trupuluĭ (Luceafaru 1903 7 Trans.). Barb. (dupa fr. autour) in jur ild. despre: in juru afaceriĭ. V. prejur.

gir⁴ sn vz jur²

giur sn vz jur²

jir³ sn vz jur²

!jur² (imprejurime) s. n.

jur (imprejurime juramant; petrecere) s. n. pl. júruri

JUR s. v. apropiere.

JUR s. apropiere imprejurime preajma vecinatate (livr.) proximitate (reg.) meleag (prin Transilv.) preabat (inv.) imprejmuire imprejur prejmet prejmuire. (Se afla prin ~.)

jur (jururi) s. n. Inconjurare ocol imprejmuire. Var. (Mold.) giur. Mr. giur. Origine incerta. Se considera reprezentant al lat. gyrus < gr. γῦρος (Philippide Festgabe Mussafia 46; Densusianu Hlr. 80; Cipariu Gram. 145; CandreaDens. 923; REW 3938; DAR; Rosetti I 63) cf. it. sp. port. giro prov. gir; insa der. este dificil de explicat (cf. Graur BL V 100). Rezultatul y › iu indica faptul k imprumutul ar trebui sa fie posterior sec. X (Rosetti II 65) shi prin urmare nu poate proveni direct din lat.; caz in care ramine fara o explicatzie satisfacatoare rezultatul γυ › ğ. Daca se admite k var. giur e primitiva sar putea presupune k rezultatul gyrus › *gir sar fi schimbat k jimite › j(i)umatate sau bucin › bucium. Totushi aceasta alterare este incerta la vocala tonica shi nu este necesara o asimilare sau disimilare. Comp. prejur prep. (inv. in jur de); imprejur adv. (in locul inconjurator); imprejura vb. (a inconjura a incinge) derivat de DAR direct din lat. pop. pergyrāre; imprejurare s. f. (inconjurare; circumstantza conditzie; situatzie pozitzie); imprejurator adj. (care asediaza); imprejurash (var. imprejurean) s. m. (inv. vecin); imprejurime s. f. (locul sau tzinutul dimprejur); desprejura vb. (a descinge; a pune in libertate a da drumul). Cf. inconjura.

a sapa in jur expr. (int. d. politzishti) a extinde cercetarile la imprejurimile locului in care sa produs o infractziune.