9 definitzii pentru invrajmashit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
invrajmashit ~a a [At: PASCULESCU L.P. 8 / Pl: ~itzi ~e / E: invrajmashi] 1 Dushmanit. 2 Certat (1) cu cineva.
INVRAJMASHÍT A invrajmashitzi te adj. (Rar) Dushmanit certat invrajbit. Limbi invrajmashite. PASCULESCU L. P. 18.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVRAJMASHÍ invrajmashesc vb. IV. Tranz. shi refl. recipr. (Inv.) A (se) invrajbi. In + vrajmash.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INVRAJMASHÍ invrajmashesc vb. IV. Tranz. shi refl. recipr. (Inv.) A (se) invrajbi. In + vrajmash.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
invrajmashi [At: PRAV. MUNT ap. CADE / Pzi: ~shesc / E: in + vrajmash] 1 vt (Inv) A avea ganduri ostile fatza de cineva. 2 vt A se arata dushman fatza de cineva. 3 vt A dori raul cuiva. 45 vtr A (se) invrajbi (12). 6 vt (Nob) A face cuiva rau prezentandul in mod ostil in fatza altora.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A INVRAJMASHÍ ~ésc tranz. A face sa se invrajmasheasca. /in + vrajmash
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INVRAJMASHÍ ma ~ésc intranz. inv. 1) A SE VRAJMASHI. 2) A fi cuprins de vrajmashie; a deveni rau; a se inrai. /in + vrajmash
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
invrajmashí (a ~) (inv.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invrajmashésc imperf. 3 sg. invrajmasheá; conj. prez. 3 sa invrajmasheásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
invrajmashí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invrajmashésc imperf. 3 sg. invrajmasheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. invrajmasheásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
invrajmashít invrajmashíta adj. (pop.) 1. certat. 2. dushmanit.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
invrajmashi, invrajmashescverb
- 1. A (se) invrajbi. DEX '09 DEX '98sinonime: invrajbi
etimologie:
- In + vrajmash DEX '09 DEX '98