optziuni
  • info

9 definitzii pentru certat

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CERTÁT A certatzi te adj. Care a rupt relatziile (de prietenie) cu cineva; suparat invrajbit. V. certa.

CERTÁT A certatzi te adj. Care a rupt relatziile (de prietenie) cu cineva; suparat invrajbit. V. certa.

certát1 sn [At: N. COSTIN ap. LET. II 46/30 / Pl: ~uri / E: certa] 17 Certare (17).

certat2 ~a a [At: MOXA 398/11 / Pl: ~atzi ~e / E: certa] 1 Suparat cu cineva. 2 Care se afla in proaste relatzii cu cineva. 3 Dojenit cu vorbe aspre. 4 Pedepsit. 5 (Fig; ie) A fi ~ A nu se impaca deloc cu ceva. 6 (Fig; iae) A nu se avea bine. 7 (Ie) ~ cu morala Imoral. 8 (Ie) ~ cu justitzia Care incalca legile frecvent.

CERTÁT A certatzi te adj. Care a rupt relatziile (de prietenie) cu cineva; suparat invrajbit. Ma vezi k sintetzi certatzi mai DUMITRIU N. 239. ◊ Expr. A fi certat cu morala = a nu tzine seama de morala de legi etc.; a calca morala legile etc. A fi certat cu justitzia = a avea de a face cu justitzia a fi dat in judecata shi de obicei condamnat pentru nerespectarea legilor.

CERTÁT A certatzi te adj. Care a rupt relatziile (de prietenie) cu cineva; suparat invrajbit. ◊ Expr. A fi certat cu morala = a calca morala legile etc. A fi certat cu justitzia = a fi autorul unor fapte ilegale shi a avea dea face cu justitzia a fi urmarit de justitzie. V. certa.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CERTÁT adj. invrajbit suparat. (Familii ~.)

CERTÁT adj. v. condamnat osandit pedepsit.

CERTAT adj. invrajbit suparat. (Persoane ~.)

certat adj. v. CONDAMNAT. OSINDIT. PEDEPSIT.

Intrare: certat
certat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • certat
  • certatul
  • certatu‑
  • certata
  • certata
plural
  • certatzi
  • certatzii
  • certate
  • certatele
genitiv-dativ singular
  • certat
  • certatului
  • certate
  • certatei
plural
  • certatzi
  • certatzilor
  • certate
  • certatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

certat, certataadjectiv

  • 1. Care a rupt relatziile (de prietenie) cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: suparat invrajbit
    • format_quote Ma vezi k sintetzi certatzi ma! DUMITRIU N. 239. DLRLC
    • chat_bubble A fi certat cu morala = a nu tzine seama de morala de legi etc.; a calca morala legile etc. DLRLC
    • chat_bubble A fi certat cu justitzia = a avea de a face cu justitzia a fi dat in judecata shi de obicei condamnat pentru nerespectarea legilor. DLRLC
etimologie:
  • vezi certa DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.