13 definitzii pentru invinetzi
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INVINETZÍ invinetzesc vb. IV. Refl. shi intranz. A deveni a se face vanat (de frig de manie etc.) ♦ Tranz. A acoperi cu vanatai prin lovire. In + vanat.
invinetzi [At: CORESI EV. 158/36 / V: (nob) ~vanatatzi ~vanatzi (rar; cscj) ~vanata ~tza / Pzi: ~tzesc / E: in + vanat] 12 vtr A (se) face vanat Si: (reg) a (se) invinetetzi (12). 3 vt A face cuiva vanatai Si: (reg) a invinetetzi (3). 4 vt (Pex) A snopi in bataie Si: (reg) a invinetetzi (4). 5 vi A se face vanat la fatza de frig de durere etc. Si: (reg) a se invinetetzi (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INVINETZÍ invinetzesc vb. IV. Refl. shi intranz. A deveni a se face vanat (de frig de manie etc.) ♦ Tranz. A face cuiva vanatai lovindul. In + vanat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INVINETZÍ invinetzesc vb. IV. 1. Refl. A deveni a se face vinat la fatza sau la corp k efect al circulatziei anormale a singelui (provocata de frig de lovituri de minie de boala). Mam invinetzit shi era gata sal lovesc. CAMIL PETRESCU U. N. 116. Copilul... incepu sa zbiere la sinul femeii... invinetzinduse instantaneu. C. PETRESCU C. V. 31. De multe ori gainele mor cu droaea; numai ce vezi k li se invinetzesc barbiele shi creasta. SHEZ. III 203. ◊ Intranz. Lea spus k acuma e prea tirziu k femeia a inceput sa invinetzeasca. REBREANU I. 56. ♦ Tranz. A acoperi (pe cineva) cu vinatai batindul. Baba lua pe fata la trei parale shio batu shio batu pina toata o invinetzi. RETEGANUL P. I 52. 2. Tranz. Fig. A umple de ura de minie; a invenina. Nicolaie Dragosh alaturi stringind o furca de fier in mina mormai cu o ura carei invinetzea vorbele. REBREANU R. II 248.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INVINETZÍ ~ésc 1. intranz. v. A SE INVINETZI. 2. tranz. A face sa se invinetzeasca. /in + vanat
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INVINETZÍ ma ~ésc intranz. A capata culoare vanata; a deveni vanat. /in + vanat
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
invinetzì v. a (se) face vanat.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
invinetzésc v. tr. (d. vinat). Fac vinat. V. refl. Ma fac vinat: corpu se invinetzise de loviturĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
invinetzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invinetzésc imperf. 3 sg. invinetzeá; conj. prez. 3 sa invinetzeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
invinetzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invinetzésc imperf. 3 sg. invinetzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. invinetzeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INVINETZÍ vb. 1. (reg.) a murseca a valcezi. (La ~ in bataie.) 2. a se albastri. (Sa ~ la fatza.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INVINETZI vb. 1. (reg.) a murseca a vilcezi. (La ~ in bataie.) 2. a se albastri. (Sa ~ la fatza.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a invinetzi mutra / spinarea cuiva expr. a bate pe cineva foarte tare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
invinetzi, invinetzescverb
- 1. A deveni a se face vanat (de frig de manie etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mam invinetzit shi era gata sal lovesc. CAMIL PETRESCU U. N. 116. DLRLC
- Copilul... incepu sa zbiere la sinul femeii... invinetzinduse instantaneu. C. PETRESCU C. V. 31. DLRLC
- De multe ori gainele mor cu droaea; numai ce vezi k li se invinetzesc barbiele shi creasta. SHEZ. III 203. DLRLC
- Lea spus k acuma e prea tirziu k femeia a inceput sa invinetzeasca. REBREANU I. 56. DLRLC
- 1.1. A acoperi cu vanatai prin lovire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Baba lua pe fata la trei parale shio batu shio batu pina toata o invinetzi. RETEGANUL P. I 52. DLRLC
-
-
- 2. A umple de ura de manie. DLRLCsinonime: invenina
- Nicolaie Dragosh alaturi stringind o furca de fier in mina mormai cu o ura carei invinetzea vorbele. REBREANU R. II 248. DLRLC
-
etimologie:
- In + vanat DEX '09 DEX '98